marți, 27 octombrie 2009

mori de necaz... de mori de vânt?

Atunci nu-i cazul să citeşti detalii legate de parcurile de centrale eoliene care sunt planificate sau montate în judeţele:
- Alba: 1, 2 ;
- Bacău: 1 ;
- Bihor: 1, 2 ;
- Bistriţa-Năsăud: 1 ;
- Botoşani: 1 ;
- Brăila: 1 ;
- Buzău: 1, 2 ;
- Caraş-Severin: 1, 2 ;
- Cluj: 1 ;
- Constanţa: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 ;
- Covasna: 1 ;
- Galaţi: 1, 2 ;
- Hunedoara: 1 ;
- Ialomiţa 1 ;
- Iaşi: 1, 2 ;
- Mehedinţi: 1, 2 ;
- Neamţ: 1, 2 ;
- Prahova: 1 ;
- Satu Mare: 1 ;
- Suceava: 1, 2 ;
- Timiş:
- Tulcea: 1, 2 ;
- Vaslui: 1 ;
- Vrancea: 1, 2 ;

(dacă apeşi pe cifrele color, afli şi despre ce-i vorba)

luni, 26 octombrie 2009

candid(at)ul eco-gargaragiu

Legat de aşa-numita "platformă electorală" a lui Remus Cernea (candidatul din partea quasi-inexistentului Partid Verde la funcţia de preşedinte al României) scrie umătoarele pe pagina sa electronică ( http://remuscernea.ro/platforma-verde/ ):

"această platformă, spre deosebire de ale celorlalţi candidaţi, este scrisă cu implicarea directă a candidatului şi fără “copy/paste” din alte materiale, o vom prezenta, în serial, prin episoade zilnice consacrate câte unei teme, începând de joi, 10 septembrie 2009."

Ceva mai jos pe aceeaşi pagină, putem constata cât de "zilnice" sunt episoadele, deoarece postări sunt pe următoarele date:
- 10 septembrie
- 15 septembrie
- 5 octombrie

Deci deja la prima zi după lansarea proiectului legat de "platforma" electorală... a uitat că a promis că vor fi completări zilnice.
Aşa că, hai să fim serioşi, cine naiba să creadă şi restul eventualelor promisiuni pe care le face?

sâmbătă, 24 octombrie 2009

second hand-u' moca salvează natura

După anunţul citat mai jos, urmează să aflăm că persoanele îngrijorate de efectele încălzirii globale pot stopa fenomenul făcând schimb de prezervative doar o dată folosite, tampoane utilizate cu ocazia ciclului lunar sau "pamperşi" în care bebeluşii au făcut numai treaba mică.

"Acum ai posibilitatea sa oferi si sa primesti lucruri gratis!

Brasov - 11 octombrie 2009 - a fost lansata prima comunitate online care sa permita schimbul gratuit de obiecte.

Site-ul LucruriGratis.ro ofera membrilor sai ocazia sa ofere si sa primeasca gratuit lucruri din multe categorii - de la produse de gradinarit la aparatura electrocasnica si bilete la concerte.

Ideea de a oferi lucruri care nu iti mai folosesc a cucerit lumea datorita eficientei si a avantajelor multiple pe care le implica. Cei care ofera nu mai au nevoie sau nu mai pot folosi lucrul respectiv, iar cel care primeste se poate bucura de un produs functional de care avea nevoie. Totodata in spatele proiectului exista si o motivatie ecologista - se incurajeaza nevoia de a recicla si de a folosi la maxim un produs, astfel se prelungeste durata de viata a obiectului respectiv.

Noutatea pe care o implica proiectul este comunitatea care se va crea in jurul acestei idei. Oamenii vor alege cui sa ofere, iar unul din criteriile de evaluare a utilizatorilor este si cat de mult au oferit la randul lor, astfel sistemul se intretine singur.

Site-ul LucruriGratis.ro a fost lansat in varianta beta si are pana la momentul acesta, dupa numai 11 zile, 271 produse si 578 de utilizatori din 39 judete ale tarii. Tranzactiile sunt posibile in baza unui cont gratuit pe site.

Daca doriti sa va alaturati comunitatii LucruriGratis, accesati: www.lucrurigratis.ro

Iar daca vreti sa sprijiniti dezvoltarea acestui concept, trimiteti mai departe acest mesaj! Cu cat ofera mai multi utilizatori obiectele pe care nu le mai folosesc, cu atat mai multe produse isi vor gasi un nou stapan, in loc sa ajunga la groapa de gunoi.
"

miercuri, 21 octombrie 2009

La Mama nu-i ca-n birt

Anunţ de racolat ospătari şi chelneriţe agăţat de o coajă de portocală pe forumul controlat de puţini portocalii însă cu mulţi pitici (la fel de portocalii) pe creier:

"Pe data de 3 (schimbat apoi în 6) noiembrie s-a stabilit intalnirea forumistilor la Bucuresti !
Toti doritorii, indiferent de culoare.....sunt asteptati la Restaurantul La Mama din strada Episcopiei 9 (langa Ateneul Roman)!
"

P.S. Doritorii pot avea desigur orice culoare... doar să fie portocalii.

marți, 20 octombrie 2009

dispariţia misterioasă a castorului inexistent

În ediţia on-line, din 18 octombrie 2009, a ziarului Evenimentul Zilei a fost publicată o ştire scurtă cu titlul Cocorii se întorc în Delta Dunării.

Şi suna cam aşa (textul cu albastru este cel citat de pe site):

Chiar dacă sunt aşteptaţi primăvara, mai mulţi cocori au fost observaţi în Delta Dunării luna aceasta, după ce în ultimii zeci de ani aceştia au ocolit zona.

„Cred că această specie ar trebuie să fie studiată mai bine, identificându-se şi elementele care creează o stare de disconfort şi fac specia să ocolească zona”, a remarcat guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Grigore Baboianu.


Desigur, dintre cocori au ocolit în ultimii zeci de ani zona Deltei Dunării în timpul migraţiei doar exemplarele care nu a fost observate cu diferite ocazii în ultimii zeci de ani în zona Deltei Dunării în timpul migraţiei.
Că alea care au fost observate în anii precedenţi, desigur nu au ocolit zona Deltei Dunării.
Că dacă ar fi ocolit zona Deltei Dunării, atunci nu ar fi fost observate în zona Deltei Dunării.
Oarecum logic, nu?

Cu decenii în urmă, în zonă au mai trăit elani şi castori. Aceste specii au dispărut, ca urmare a modificărilor hidrotehnice. „Castorul este un foarte bun hidrotehnician. Dar schimbarea regimului hidrologic al Dunării a dus la reducerea habitatului său”, a atenţionat Baboianu.

Poate cineva îi şopteşte un mic secret Guvernatorului: castori nu au trăit niciodată în Delta Dunării.
Da' să rămână între noi acest detaliu, OK?
Deoarece, locul cel mai apropiat de Delta Dunării unde au fost găsite rămăşiţe de castori a fost groapa de gunoi de la cetatea Dinogeţia (asta-i lângă localitatea Garvăn, în vestul judeţului Tulcea). Dar şi despre oasele alea se presupune că au aparţinut unor exemplarele provenite din altă zonă a ţării (probabil de pe valea Prutului).

O altă mică scăpare a Guvernatorului: că habitatele din delta nu sunt prielnice castorilor, aceştia fiind adaptaţi la ape mai mici decât cele din Delta Dunării.
Da' să rămână între noi şi acest detaliu, OK?

Iar în ceea ce priveşte elanii... păi ăia o fi trăit în deltă, doar că erau doar exemplare hoinăritoare, ajunse din greşeală pe aici de undeva din nordul Europei.
Unul a fost depistat prin mijlocul anilor '60 (ăsta a fost omorât scurt după ce a ieşit din Deltă pe la Somova)... şi cică ar mai fi trecut un exemplar pe la Sfîntu Gheorghe prin anii '80.

luni, 19 octombrie 2009

KroChi "la cuţite" cu ospătăraşii

Într-o zi de octombrie (cam pe 19...), Krokodilul Chichiricios s-a trezit cu un împrumut nesolicitat, dar aprobat de piticul de pe creieraşul birtului.

Ca urmare, s-a apucat să-şi pună întrebări retorice de tot.
Nelămuririle lui KroChi sunt cu albastru, iar posibilele răspunsuri la nelămuririle sale... nu sunt cu albastru.

1. Dle Piticu, câtă şi care este libertatea de expresie pe Forum ? Constat cu interes că un anumit forumist îmi acordă o atenţie deosebită şi îmi dedică un thread cu injurii- aşa cum eu n-am făcut niciodată.
(În cazul în care KroChi se referă la isteroidul grupa mică , ăsta din urmă a ajuns inclusiv să deschidă şi thread în care să-mi citeze postările... şi... atât. De fapt, threadul i l-a închis piticul de pe creieraşul birtului în momentul în care au priceput toţi ospătăraşii că nu voi muşca momeala.)

Forumistul respectiv e bine mersi, eu sunt bannat pentru că "netul pe mobil e scump".
(Hehehe, păi, oricum nu ăla era motivul real. Putea să scrie acolo şi că: "azi plouă în unele locuri şi în altele nu".)

Constat că alt forumist mă onorează făcându-mp agent de influenţă KGB, forumist care se exprimă pe forum că doreşte moartea unui întreg popor. Şi forumistul respectiv e bine mersi, eu fiind bannat pentru ce ?
(Că aşa vor muşchii din encefalul piticului de pe creieraşul birtului...)

2. În momentul în care există oameni care scriu că în 1989 liberalii au chemat minierii, e chiar aşa o greşeală gravă să spui despre ei că sunt niţei tâmpiţi ?
(Păi, ai ofensat un prost, deci meriţi ban!)

3. Care este limita pentru bannare ? Aşa cum am mai spus, un thread injurios- nu primul dedicat mie i-a adus autorului laurii - un thread care proclama dorinţa de a omorî un întreg popor, idem. Pe de altă parte, dl.Sam, erijat în cenzor, judecător şi ce s-o mai crede domnia sa în propria paranoia determină bannarea cui nu-i place, de ce ?
(N-ajunge că săracu' este 1Q, îi mai pune şi întrebări?)

4. Este forumul Realitatea un forum liber ? Este un forum deschis tuturor opiniilor ? Am spus şi o repet- dacă nu mă vreţi, n-aveţi decât să o spuneţi personal. Consider bannarea mea până pe data de 29.10 un abuz ordinar, un abuz generat de faptul că am spus lucrurilor pe nume. Dacă ea se va menţine, puteţi fi fericiţi...
(Hehehe, KroChi se pare că nu realizează faptul că ospătăraşii exact asta îşi doresc: să se văicărească nişte persoane care nu pupă dosul băsescian şi pe care - din acest motiv - le abuzează pe virtual prin diferite metode.)

5.Decizia vă aparţine dvs. sau unchiului SAM ? I-am făcut ieri 3 report-uri lui Grumpy, pe motive reale, fără nici un rezultat. Dl.Sam m-a turnat azi pentru că am spus adevărul şi am fost bannat zece zile....Un posibil fost forumist al RealităţiiKrokodilul Chichiricios..
(Sigurrr... nu vor dormi ospătăraşii de grija plecării unuia care nu pupa în dos partidul băsescian în frunte cu iubitul său conducător!)

Image Hosted by ImageShack.us

publicatii - migratie

In cursul acestui an a apărut la Editura Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi cartea intitulată "Migraţia paseriformelor în estul României".
Publicatia de 209 pagini cuprinde:
- un capitol despre caracteristicile generale ale paseriformelor (inclusiv despre distributia, habitatele preferate, biologia speciilor etc.);
- un capitol dedicat aspectelor de migratie;
- un capitol referitor la aspecte privind conservarea.

Cartea se incheie cu lista surselor bibliografice si 74 pe figuri.

Persoanele care au cont pe forumul neimportant pot găsi detalii suplimentare despre publicaţie aici

vineri, 16 octombrie 2009

Suntem ospătari, deci nu gândim!

Agitaţie mare pe scena politică autohtonă.
Pentru prima dată în istoria României postdecembriste cade Guvernul în urma votării unei moţiuni de cenzură.
Preşedintele nominalizează ca prim ministru un posibil ţap ispăşitor.
Evenimentele desigur au recul şi în blogosferă.
O manifestare a reculului fiind creşterea numărul de postări pe diferite forumuri axate pe subiecte de politică internă.
Cum este cel al postului de televiziune Realitatea TV.
Logic!
Cel puţin pentru un om normal.
Pentru cei obedienţi partidului băsescian şi mai ales şefului real al acestuia logica însă nu funcţionează.
Aşa că păzitorii hemoroizilor prezidenţiali născocesc o explicaţie legată de faptul că a crescut numărul de postări determinate de frământările scenei politice: cică deoarece ar fi fost restricţionat accesul la acel forum a doi utilizatori.

Pe ospătăraşi n-ai cum să-i convingi să-şi folosească firava dendrită eventual rămasă în urma extirpării fostului lor neuron de realitatea că: aşa cum au încercat să nu observe că şi numărul de utilizatori, şi numărul de postări s-a dublat de fiecare dată când Mircea Badea amintea de forumul Realitatea, şi de data aceasta doar îşi imaginează că numărul de postări NU ar fi crescut din cauza evenimentelor (de data asta politice) la fel de independente de respectivul forum.

Deoarece pupinbăseştii vor neapărat să omită faptul că atunci când este vorba doar de frământări pe scena politică... NU creşte şi numărul de utilizatori, doar numărul replicilor referitoare la evenimentele respective.


joi, 15 octombrie 2009

hai să facem lucruri degeaba

În data de 25 august 2009, membrii unui ONG au amplasat câte un panou de informare şi avertizare la limita Rezervaţiei Naturale Fânaţele Clujului „La Copârşaie” şi a Rezervaţiei Naturale Fânaţele Clujului „La Craiu”. (sursă)

Panourile de informare a publicului au fost montate la "mulţi kilometri" de localităţi, în apropiere de un drum pe care trec doar câţiva ciobani.

Deci acel public pe care o fi vrut să-l informeze ONG-ul... era de fapt format din câţiva ciobani.

În data de 3 octombrie 2009 ONG-ul a făcut "un control" în zonă şi a constatat că a rămas doar un picior din panoul de informare de la Rezervaţia Naturală Fânaţele Clujului „La Craiu”. (sursă)

În data de 7 octombrie 2009 ONG-ul a făcut încă "un control" în zonă şi a constatat că a rămas doar cadrul din panoul de informare de la Rezervaţia Naturală Fânaţele Clujului „La Copârşaie”. (sursa)

Iritat de faptul că panourile au costat finanţatorul (Ambasada Olandei, prin programul MATRA/KNIP) 800 RON, onegistul responsabil cu acţiunea respectivă a afirmat pe o listă electronică: "Oricine ne poate distruge panourile, ca nu le vede aproape nimeni".

Păi, dacă panourile "de informare a publicului" nu le vede aproape nimeni, atunci poate nici nu era nevoie de ele.

Probabil nu au consultat localnicii, nu au cerut părerea celor care trăiesc în acea zonă şi în loc să încerce să-i implice pe cei de acolo în acţiuni de păstrarea a patrimoniului natural din vecinătatea localităţii respective, mai bine au trântit la ambiţie două panouri în nişte locuri unde sigur putea să irite pe câţiva săteni.

Care este soluţia pe care o propune reprezentantul ONG-ului?

Asta: oamenii de ordin public sau Garda de mediu. Daca si-ar lua in serios munca, si ar "vorbi" putin cu localnicii si ciobanii.
Adică: nu ajunge că ONG-ul a făcut acţiuni la ambiţie, în ciuda localnicilor, ci ar vrea nişte acţiuni de forţă împotriva localnicilor şi din partea gardienilor publici (eventual a poliţiei comunitare - dacă o fi existând în sat...), respectiv din partea celor de la Garda de Mediu.

Asta din cauza unor panouri "de informare a publicului" montate în nişte locuri unde "nu le vede aproape nimeni".

marți, 13 octombrie 2009

publicatii NATURA 2000

În cursul acestui an a apărut cartea intitulată "Speciile de animale Natura 2000 din România", editată de un colectiv de autori de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării", în cadrul unui unui proiect finanţat prin programul PNCDI - PNII.

Publicaţia de 174 pagini include detalii legate de 106 specii de nevertebrate şi vertebrate (exclusiv păsări) nominalizate în anexele Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57 / 2007.

Persoanele care au cont pe forumul neimportant pot găsi detalii suplimentare aici

Image Hosted by ImageShack.us

vineri, 9 octombrie 2009

SPA + SCI = infringement

"Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie pentru omisiuni repetate de a se conforma legislaţiei comunitare de protecţie a păsărilor sălbatice. În urma aderării sale la Uniunea Europeană în 2007, România avea obligaţia de a desemna mai multe zone de protecţie a păsărilor, însă procesul legislativ a fost lent şi, deşi s-au făcut unele progrese, ţara nu şi-a onorat încă toate angajamentele asumate în domeniul conservării naturii. În România, unde trăiesc 12 specii ameninţate cu dispariţia la nivel mondial,o suprafaţă totală de peste un milion de hectare aşteaptă încă să primească statutul juridic de protecţie prevăzut iniţial. Deoarece scrisorile de avertizare adresate României nu au avut efectul dorit, Comisia a decis să ia măsuri mai energice şi a chemat ţara în instanţă." (sursă)

Image Hosted by ImageShack.us
Pe scurt despre ce este vorba?
Păi, în urmă cu vreo 10 ani şi ceva o asociaţie neguvernamentală de păsărari autohtoni a propus unei organizaţii numite BirdLife International o serie de suprafeţe din România care să fie considerate aşa-numite Arii de Importanţă Avifaunistică (sau IBA - Important Bird Areas).
În mod mioritic, pentru a da bine în ochii altora, au propus o grămadă de suprafeţe susţinând că pe acolo este aşa o înghesuială de păsări de nu se mai poate fără ca alea să fie arii protejate.
BirdLife avea şi altceva mult mai bun de făcut decât să verifice dacă este sau nu vorba de exagerări? (Adică, mai veneau din când în când de la ei câţiva amatori de diurne frumuşele, pe care desigur mioriticii noştri normal că îi duceau în locurile cu multe păsări. Că doar nu era să-i ducă acolo unde doar ziceau că sunt păsări?)
Ca treaba să fie mai gospodărească, BridLife s-a înfipt şi pe lângă Comisia Europeană şi a insistat până ce vajnicii comisari europeni au acceptat ca zone vizate de Directiva Păsări a Consiliului European (aşa-numitele SPA - Special Protection Areas) să fie declarate în primul rând respectivele IBA şi apoi şi altele.
România, ca stat membru U.E., are obligaţia să aplice Directivele europene. Aşa că ministerul a demarat deja prin 1999 la transpunerea legislaţiei europene în cea autohtonă. Prin 2004-2006 s-a ajuns la analiza zonele care să fie desemnate ca SPA. Şi s-a constatat că ciuciu! O grămadă din ele nu sunt eligibile de a fi declarate ca SPA, deoarece nu îndeplinesc criteriile (adică nu sunt pe acolo speciile despre care erau poveştile, respectiv nu sunt în număr aşa mare păsări pe acolo).
Ca urmare o serie de IBA nu au fost declarate SPA de către Guvern (prin H.G. 1284 din 2007).
Asociaţia de păsărari normal că nu putea să admită în faţa BirdLife Internaţional că a exagerat. Aşa că pe modelul "cea mai bună apărare este atcaul" s-a înhăitat cu alte ONG-uri şi au alergat cu jalba în proţap la Comisia Europeană din cauză că acele zone nu au fost declarate SPA.
Comisia Europeană a luat lista cu IBA-uri, a confruntat-o cu lista de SPA-uri şi a constatat că într-adevăr vreo 21 de IBA nu se regăsesc şi pe lista de SPA-uri declarate de România. Normal, BidLife International susţinea că IBA-urile au fost desemnate "pe bune", aşa că onorabila Comisie Europeană nu şi-a bătut prea mult capul să afle care-i motivul pentru care România nu a declarat alea ca SPA, ci zbang! I-a trântit un infringement României!
Guvernul ce să facă în asemenea situaţie? Păi, s-a scărpinat în bugetul său de criză şi a scos la mezat încă 41 miliarde de lei ca să se apuce iar o armată de oameni şi de data asta să citească astfel propunerile făcute de scandalagii încât să reiasă să de fapt şi IBA-urile care nu au fost până acum considerate eligibile ca SPA încât să reiasă că ele totuşi sunt eligibile - măcar de ochii Comisiei Europene.

plâng... candidez şi plâng...

După plânsetul tras cu ocazia brânciului pe care i l-a dat în septembrie 2004 lu' dragă Stolo şi smiorcăiala în faţa trupelor rupte-n fund prin Iraq, în octombrie 2009 MOB îşi presează din nou grandele lacrimale în timpul recitării unor poezii din opera proprie concepută pe mare...

Săteni! Vă ordon: treceţi turismu'!

Declaraţia unei dăştepte de bubuie:
"Turismul într-un parc naţional poate fi dezvoltat doar de către comunităţile din zonă."
Adică numai de către cei care fac parte din una din cele 22 comunităţi formate în total din 65 de familii (se referă la Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei").
Deci, nici-o agenţie de turism din ţară care are sediul în altă localitate decât alea 22 nu ar avea dreptul să includă în oferta lor turistică vizitarea Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei.
Conform opiniei reprezentantului biroului unui ONG austriac.

P.S. În videoclip se menţionează WWF Romania, organizaţie care nu există, Programul Dunărea - Carpaţi - de care aparţin birourile din Braşov şi Bucureşti al agitaţilor care fac scandal ca să mănâncă şi gura lor o pâine - fiind al WWF Austria.
Ăsta-i şi motivul pentru care, în documentele/site-urile oficiale, WWF foloseşte sintagma (destul de generatoare de confuzii) "WWF Programul Dunăre-Carpaţi România" (vezi de exemplu la acest link)


joi, 8 octombrie 2009

iar n-ai şapcă, iepuraşule!

După cum probabil ştiţi lupul stresa iepuraşul ba pentru că acesta din urmă n-avea şapcă, ba pentru că avea.
Plictisit de la un moment dat de apelarea la acelaşi motiv de ceartă, lupul s-a gândit să încerce şi altceva aşa că i-a cerut iepurelui o ţigară.
Ăsta din urmă l-a întrebat dacă vrea ţigară cu filtru sau fără filtru aşa că lupul a fost nevoit să-şi aducă aminte de faptul că iepuraşul iar nu poartă şapcă...

Cam pe modelul lupului din banc acţionează personajul care în sceneta din videoclipul de mai jos joacă rolul potăii de pază a societăţii.
Că... practic despre ce este vorba?
Statul investeşte în modernizarea unei şosele prin zona Retezatului.
Fiind o investiţie importantă, şi scandalurile legate de ea au răsunet mai mare - aspect deloc neglijabil pentru cei finanţaţi proporţional cu mărimea scandalurilor pe care le provoacă sau în care sunt implicaţi.
Aşa că, pe modelul scopul scuză mijloacele, potăile încep să schelălăie pe toate căile făcând din ţânţar armăsar:
- ba că fix pădurea de aici este cea mai virgină dintre ultimele virgine care mai sunt la sud de Cercul Polar;
- ba că aşa de mulţi râşi sunt pe partea carosabilă a drumului încât stau călare pe lupii la fel de numeroşi tot pe acolo;
- ba că urşii îşi mută bârlogurile neapărat pe traseul pe care există drumul;
- ba că viesparii preferă să cuibărească exact sub roţile utilajelor de mare tonaj;
- ba că observaţiile de teren au avut durata de 5 zile în loc de 5 milenii;
- ba că drumul nu dă de lucru la absolut toţi locuitorii din Valea Jiului (inclusiv celor decedaţi), întregii populaţii din România şi cel puţin cohortei de extratereştrii din filmul Predator vs Alien;
- ba că... directorul agenţiei nu are voie să aibă opinie.
Opinie cotrară potăilor în nici-un caz!
Că dacă îndrăzneşte cumva să aibă un punct de vedere personal, atunci:
- încalcă etica,
- încalcă legea funcţionarului public,
- încalcă contractul de muncă,
- încalcă tot felul de ordine de ministru şi hotărâri de guvern,
deci este practic infractor şi... la şedinţă n-avea nici şapcă!

Eu zic să-i paseze acest videoclip la alcooLiviu, că tot îl obligă Realitatea să-şi bage câte o Pastilă Verde care-i face bine...

panourile solare salvează turismul litoral

Oare Nuţi s-o fi gândit să împânzească litoralul cu nişte chestii din astea?
Desigur cofinanţând firmele private cu alea 200 milioane de RON de la programul "energii alternative".
Bine că nu a dat lista SRL-urilor înainte ca alea să depună propunerile de proiecte...



Poate s-o fi gândit să monteze panourile pe acoperişul hotelurilor implicate in extinderea sezonului turistic...
Oare temperatura apei mării cum o va creşte?

miercuri, 7 octombrie 2009

PETARDA Supliment 8

"Păsări din Munţii Măcin"

Broşura intitulată „Păsări din Munţii Măcin” este suplimentul nr. 8 al periodicului PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale).

Publicaţia de 12 pagini cuprinde o scurta trecere în revistă a diversităţii ornitofaunistice a României şi zonei Munţilor Măcin, prezentarea principalelor trasee de migraţie din ţară, urmată de o pagină dedicată situaţiei şoimului dunărean (Falco cherrug), importanţa munţilor ca reper al traseelor urmate de păsări în drumul lor spre cartierele de iernare.

Câte o pagină este dedicată păsărilor din habitate forestiere, respectiv din medii de viaţă stepice, urmate de referiri la factorii de periclitare şi aspecte privind protecţia Munţilor Măcin (ca parc naţional, respectiv ca potenţială Arie de Protecţie Specială).

Publicaţia cuprinde o serie de fotografii (realizate de Alexandru DOROŞENCU, J. B. PONS, László SZABÓ, Zsolt TÖRÖK şi Bogdan TUTUNEANU), hărţi şi imagini satelitare prezentând localizarea Munţilor Macin, traseele de migraţie din ţară şi Dobrogea de nord, ariile de importanţă conservativă din ţară.

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Supliment 7

"Insecte din Munţii Măcin"

Broşura intitulată „Insecte din Munţii Măcin” este suplimentul nr. 7 al periodicului PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), editată sub egida Organizaţiei de Tineret ECOS.

Publicaţia de 12 pagini cuprinde mai multe fotografii şi mai putin text de specialitate decât volumele uzuale ale seriei tematice, suplimentul fiind destinat în primul rând pentru a fi utilizat cu ocazia acţiunilor care au ca scop familiarizarea tinerilor (elevi, studenţi) cu modul de identificare a speciilor de insecte pe baza unor caracteristici de morfologie externă.

Fotografiile sunt despre specii care pot fi mai frecvent întâlnite de vizitatorii Munţilor Măcin şi uşor de recunoscut, dar denumirile populare şi stiintifice nu au fost trecute în supliment, pentru ca acest material să fie unul auxiliar, utilizabil numai împreuna cu un determinator (sau alta publicaţie care include chei de determinare clasice).

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Supliment 6

"Flora Muntilor Macin"

Broşura este suplimentul nr. 6 al periodicului PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), editată sub egida Organizaţiei de Tineret ECOS.

Publicaţia de 12 pagini cuprinde o serie de fotografii însoţite de mai puţin text de specialitate decât volumele uzuale ale seriei tematice, suplimentele fiind destinate în primul rând pentru a fi utilizate cu ocazia acţiunilor care au ca scop familiarizarea tinerilor (elevi, studenţi) cu modul de identificare a speciilor pe baza habitus-ului plantelor şi a unor caracteristici de morfologie externă.

Deşi au fost alese specii caracteristice zonei şi uşor de recunoscut, denumirile populare şi ştiinţifice nu au fost trecute în supliment, pentru ca acest material să fie unul auxiliar, utilizabil numai împreuna cu un determinator (sau altă publicaţie care include chei de determinare clasice).

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Supliment 5

"Organizatia de Tineret ECOS"

(urmeaza sa includ prezentarea publicatiei in acest spatiu)

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Supliment 4

"Micromonografii zonale: 2. Lacul Saraturile-Murighiol"

(urmeaza sa includ prezentarea publicatiei in acest spatiu)

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Supliment 3

"Plan de management pentru conservarea viperei de stepă (Vipera ursinii) din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării"

(urmeaza sa includ prezentarea publicatiei in acest spatiu)

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Supliment 2

"Micromonografii zonale: 1. Lacul Plopu-Beibugeac"

(urmeaza sa includ prezentarea publicatiei in acest spatiu)

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Supliment 1

"Dezvoltare rurala in zona Murighiol-Plopu"

urmeaza sa includ prezentarea publicatiei in acest spatiu

PETARDA Nr. 13

"Tehnici de monitoring şi evaluare a înfloririlor algale"

Broşura este volumul nr. 13 al periodicului PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale).

Publicaţia de 24 pagini, redactata de dr. Liliana Török, a fost realizată sub egida Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" (INCDDD).

Broşura include:
- o descriere a caracteristicilor generale ale fenomenului de eutrofizare (în special a aspectelor legate de înfloririle algale),
- prezentarea principalilor parametri care sunt monitorizaţi în cadrul studiilor de urmărie a dinamicii înfloririlor algale,
- modul de stabilire a zonelor optime de prelevare a probelor,
- frecvenţa de eşantionare,
- metodele de teren,
- formularul de eşantionare,
- echipamente utilizate în etapa de teren a activităţilor de monitorizare,
- tehnicile de laborator
- descrierea metodelor de analiză microscopică a preparatelor fixe şi umede,
- tehnicile de evaluare a înfloririlor algale
- posibile măsuri de reducere a intensităţii şi efectelor înfloririlor algale.

Publicatia include fotografii, hărti şi schiţe color legate de aspectele abordate în text.

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Nr. 12

Reptilele din Muntii Macin

Broşura este volumul nr. 12 al periodicului PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată – Directii Actuale) editată sub egida Organizaţiei de Tineret ECOS.

Publicaţia de 12 pagini a fost realizată în cadrul unui parteneriat între Organizaţie de Tineret ECOS şi Agenţia de Protecţia Mediului - Tulcea, fiind bazată pe rezultatele investigaţiilor realizate în zona Munţilor Măcin în perioada 1994 - 2006.

Broşura include:
- o descriere o scurtă a unor structuri guvernamentale şi neguvernamentale care au derulat activităţi legate de studiul speciilor sălbatice din regiunea Muntilor Măcin;
- analiza comparativă a diversităţii speciilor de reptile din România, Dobrogea şi Munţii Măcin;
- pagini dedicate caracterizării situaţiei speciilor: ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca), şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii), guşterul vărgat (Lacerta trilineata), guşterul (Lacerta viridis), şopârla de iarbă (Podarcis taurica), şarpele de casă (Natrix natrix), şarpele rău (Coluber caspius), şarpele de alun (Coronella austriaca), şarpele lui Esculap (Elaphe longissima), balaurul (Elaphe quatorlineata) şi vipera cu corn (Vipera ammodytes);
- detalii legate de specii prezente (sau semnalate) în regiuni din vecinătatea Parcului Naţional Munţii Măcin (şopârla de câmp, năpârca, ţestoasa de apă şi şarpele de apă);
- periclitări la adresa speciilor de reptile din Munţii Măcin;
- reptilele din Munţii Măcin ca resurse pentru educaţia ecologică, constientizare, inclusiv pentru bunăstarea localnicilor.

Publicaţia include imagini satelitare ale Munţilor Măcin şi Dobrogei de nord, hărţi de distribuţie naţională a speciilor, fotografii (realizate de Alexandru DOROŞENCU, Attila SÁNDOR şi Zsolt TÖRÖK) despre specii, curiozităţi (hibernare), habitatele populate de aceste specii în zona Măcin, aspecte legate de factorii de periclitare şi impact.

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Nr. 11

PETARDA nr. 11: "Amfibienii din Munţii Măcin"

Publicaţia de 12 pagini este volumul 11 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale) a fost realizată în cadrul unui parteneriat între Organizaţia de Tineret ECOS şi Agenţia de Protecţia Mediului Tulcea, informaţiile din publicaţie fiind bazate pe rezultatele invesţigatiilor realizate în zona Munţilor Măcin în perioada 1994 - 2006.

Broşura include:
- o descriere o scurtă a unor structuri guvernamentale şi neguvernamentale care au derulat activitati legate de studiul speciilor sălbatice din regiunea Munţilor Măcin;
- analiza comparativă a diversităţii speciilor de amfibieni din România, Dobrogea şi Munţii Măcin;
- câte o pagină dedicată caracterizării situaţiei speciilor identificate în zona Munţilor Măcin;
- detalii legate de specii potenţial prezente în Munţii Măcin sau în imediata vecinatate a acestora;
- periclitări la adresa speciilor de amfibieni din Munţii Măcin şi solutii practice pentru reducerea mortalităţii din populatiile de amfibieni cauzate de activităţile umane desfăşurate în aceasta regiune;
- amfibienii din Munţii Măcin - ca resurse pentru educaţia ecologică şi practicarea unor activităţi care nu afectează patrimoniul natural.

Publicatia include imagini satelitare, hărti de distribuţie a amfibienilor, fotografii despre specii, curiozităţi, habitatele populate de aceste în zona Măcin.


Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Nr. 10

PETARDA nr. 10: "Grindul Chituc"

Broşura de 16 pagini este volumul 10 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), realizată în anul 2002, în cadrul proiectului CHITUC (Conservarea Habitatelor Influenţate de Turism şi Urbanizare Costieră) derulat de Organizaţia de Tineret ECOS.

Publicaţia cuprinde informaţii legate de principalii factori de periclitare la adresa grindului Chituc, aspecte privind zonarea funcţională, caracteristicile de biotop (salinitate, soluri), vegetaţia, flora şi fauna sălbatică, lista activităţilor desfăşurate de om în această regiune, actele normative şi principalele referinţe bibliografice de specialitate care vizează grindul Chituc.

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Nr. 9

PETARDA nr. 9: "Plantele acvatice din Delta Dunarii"

Broşura de 16 pagini este volumul 9 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), realizat în anul 2001 sub egida Organizaţiei de Tineret ECOS.

Publicaţia cuprinde informaţii legate de diversitatea specifică şi principalele tipuri de plante acvatice, complexele lacustre de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, descrierea adaptărilor morfologice ale plantelor acvatice, caracterizarea speciilor submerse, fixate de substrat şi cu frunze natante, respectiv a plantelor liber plutitoare.

Pagini separate sunt destinate plantelor acvatice carnivore, speciilor adventive (introduse de om), rolului şi importantei economice a plantelor acvatice, fitocenozelor (asociaţiilor vegetale) acvatice, fiind trecute în revistă şi actele normative care vizează protecţia plantele acvatice.

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Nr. 8

(urmează să scriu textul...)

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Nr. 7

(prezentare... mai încolo...)

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Nr. 6

PETARDA nr. 6: "Şerpii veninoşi din Romania"


(şi la ăsta pun text mai târziu)

PETARDA Nr. 5

(urmează să pun text)

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Nr. 4

(o să pun şi ceva text mai târziu)

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Nr. 3

PETARDA nr. 3: "Zonele umede din nord-vestul Dobrogei"

Broşura de 16 pagini este volumul 3 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), realizat în anul 1999.

În prima parte a publicaţiei sunt trecute în revista principalele acte de nivel mondial şi european care vizează conservarea zonelor umede şi componentele (flora, fauna) acestora, urmată de o hartă cu 74 de situri de interes conservativ din Dobrogea. Secţiunile cu descrieri detaliate se referă la lacul Sărat, lacul Slatina, balta Măcin-Smârdan, lacul Jijila şi eleşteele de la Turcoaia.

Un capitol separat este dedicat prezentării pe scurt a diferitelor proiecte ştiintifice şi programe de conservare derulate în Dobrogea. Broşura include o serie de fotografii despre specii de plante şi animale caracteristice zonelor umede din regiunea nord-dobrogeană.

PETARDA Nr. 2

PETARDA nr. 2: "Ghid pentru descrierea ariilor de importanţă herpetofaunistică din România"

Broşura de 16 pagini este volumul 2 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), realizat în anul 1999 cu scopul de a servi ca material orientativ pentru descrierea zonelor de o importanţă deosebita pentru conservarea populaţiilor de amfibieni sau reptile.

Publicaţia include capitole dedicate descrierii necesităţii identificării siturilor de importanţă herpetofaunistică (IHA), propuneri de criterii pentru considerarea unor zone drept IHA, lista a 62 potenţiale IHA (inclusiv menţionarea speciilor a căror prezenţă în respectivele locuri ar justifica acordarea unei atenţii deosebite pentru protecţia populaţiilor de amfibieni sau reptile din acele locuri), precum şi un model de fişă standard cu indicarea elementelor care ar trebui să le conţină documentaţiile care ar sta atât la baza acordării acestor zoa statului de arie protejată, cât şi elaborării de măsuri specifice pentru conservarea populaţiilor din respectiva arie.

La sfârşitul publicaţiei sunt trecute în listă actele normative care vizează ocrotirea speciilor de amfibieni, reptile şi habitatele populate de acestea, precum şi o listă cu principalele referinţe bibliografice din domeniul herpetologiei, publicate în perioada 1996 - 1997.

Image Hosted by ImageShack.us

PETARDA Nr. 1

PETARDA nr 1: "Ghid pentru cunoaşterea reptilelor din Dobrogea de Nord"

Broşura de 12 pagini este volumul 1 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată - Direcţii Actuale), realizat în anul 1998 cu scopul popularizării speciilor de reptile de la limita nord-estică a platoului continental Nord-Dobrogean. Publicaţia cuprinde informaţii legate de regiunea vizată, urmată de scurte descrieri şi fotografii ale speciilor din această zonă: ţestoasa dobrogeană, ţestoasa de apă, şopârliţa de frunzar, şopârla de iarbă, guşterul, guşterul vărgat, şarpele de casă, şarpele de apă, şarpele de alun, şarpele rău, şarpele lui Esculap şi vipera cu corn.
O pagină este dedicata speciilor indicate în literatura de specialitate ca fiind prezente în această zonă, dar care în anii 1990-1998 nu au fost observate în regiunea la care se referă publicaţia (şopârla de câmp*, şopârla de ziduri, balaurul*, şarpele de nisip).

Image Hosted by ImageShack.us

* - după apariţia broşurii au fost din nou depistate sopârle de câmp (Lacerta agilis) şi balauri (Elaphe quatorlineata) în aproprierea oraşului Tulcea.

panouri solare pentru turism

Nuţi a dat marţi o declaraţie de presă la Ministerul Mediului.
Luni şi miercuri o fi la Ministerul Turismului.
Iar marţi şi joi la Ministerul Mediului.
Vineri decide dând cu banu' la care minister merge.
Ce am aflat?
Mă rog, nimic din ce nu ştiam şi până acum, dar repetarea este mama cunoştinţelor... sau cam aşa ceva.
Deci:
- de o zi şi jumătate desfăşoară activitatea la Ministerul Mediului;
- deja va avea rezultate în zilele umătoare;
- la Fondul de Mediu sunt bani căcălău;
- pentru spaţii verzi sunt 200 milioane RON - până pe 12 octombrie mai aşteaptă propuneri de proiecte (pentru a doua sesiune);
- vreo 200 de propuneri de proiecte depuse în 2008 şi 2009 vor fi aprobate cândva...
- cele depuse la sesiunea a doua vor fi evaluate rapid... până la anu';
- programul pentru reîmpăduriri are 100 milioane RON, dar este liniştită asigurându-ne că oricum nu vor fi cheltuiţi banii;
- programul pentru energii alternative are 310 milioane RON: e convinsă că panourile solare instalate pe litoral vor extinde sezonul turistic;
- programul pentru gunoaie şi ape murdare se rezolvă după ce Curtea Constituţională cedează;
- vor înfiinţa un departament pentru arii protejate, necesar pentru că România are un proces pe rol la Curtea Europeană de Justiţie deoarece nu a fost declarată suprafaţa exactă a siturilor Natura 2000, dar oricum este un PSAP (se referă la acel studiu de 41 miliarde de lei pentru desenarea unor hărţi din alte hărţi);
- consideră benefice exproprierile (bine că nu a zis că-i nevoie de naţionalizare ca-n anii '50);
- introducerea taxei de poluare este iminentă şi n-avem ce face, contribuabilul tre' să plătească;
- programul RABLA se extinde la trocariciuri şi tractoare, fiind completată cu o variantă de tip detergent (3 în 1);
- înfiinţează ceva comisie care să purice PETROM-ul (ăsta o fi de-a lu' Patriciu... aşa că e cazul să pună tunurile pe penali);
- nu există nici-o lege a picnicului (parcă ceva ONG ţipa zilele trecute că iecsperţii lor lucrează intens împreună cu ăia de la minister la proiectul de lege).



marți, 6 octombrie 2009

publicatii

Cu ocazia celui de-al XVIII-lea Simpozion Internaţional "Deltas and wetlands" (organizat la Tulcea în perioada 24 - 25 septembrie 2009) a fost lansat volumul nr. 15 al periodicului Scientific Annals of the Danube Delta Institute.
Publicaţia, realizata sub egida Institutului National de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunarii”, are 160 pagini conţine 18 lucrări de specialitate grupate pe urmatoarele 4 sectiuni:

Section I. Biodiversity, taxonomy, nature conservation

1. BACZÓ Zoltán, KOVÁCS Szabolcs, SZABÓ Attila - Important ornithological observations in Romania. (paginile 7 – 10)
2. DANU Mihaela Aurelia, IRIMIA Irina - Contributions to the study of vegetation in Tinovul Mare (Poiana Stampei – district of Suceava) (II) (paginile 11 – 18)
3. DOROFTEI Mihai, COVALIOV Silviu - Checklist of alien ligneous plants in the Danube Delta Biosphere Reserve (paginile 19 – 24)
4. NAUMOVA Svetlana - Long-term microbiological investigation in the Srebarna Lake (Bulgaria) (paginile 25 – 34)
5. PEHLIVANOV Luchezar, PAVLOVA Milena - State and succession of the ichthyofauna in the antropogenous modified environment of the Srebarna Lake (Danube floodplain, North-East Bulgaria) (paginile 35 – 40)
6. SÁNDOR D. Attila, KISS J. Botond, DOMŞA Cristian - The importance of Northern Dobrogea in the migration of Great Cormorant (Phalacrocorax carbo) (paginile 41 – 46)
7. TÖRÖK Liliana - The analysis of the information on algae and revised checklist from Danube Delta Biosphere Reserve (paginile 47 – 66)
8. TÖRÖK Zsolt – Spatial distribution-patterns on the Northern Dobrogean mainland (Romania) of the species belonging to ”green lizards” group of the Lacerta genus (paginile 67 – 76)
9. TUDOR Mihaela - Importance of zooplankton in the diets of Tinca tinca (L.), from Danube Delta shallow lakes (paginile 77 – 80)

Section II. Environmental factors, ecological reconstruction, human impact

10. GREAVU Manole - Research on the causes of woods drying in the dammed areas from the Danube Delta and technologies for their ecological reconstruction (paginile 83 – 92)
11. TÖRÖK Liliana - A new approach to assess the phytoplankton biomass in Danube Delta Biosphere Reserve (paginile 93 – 98)
12. TÖRÖK Liliana, ANUTI Irina - Preliminary data on phytoplankton diurnal development in the Danube Delta (paginile 99 – 104)
13. VATSOS N. Ioannis, KOTZAMANIS Yannis, VECTESI Despoina, HENRY Morgan, ANGELIDIS Panagiotis - Short-term exposure of European sea bass (Dicentrarhus labrax) to nitrate. Effects on skin morphology and skin mucous cells (paginile 105 – 108)

Section III. Natural resources, socio-economic aspects

14. FLETOURIS D., GIANKIDOU M., PAPAPANAGIOTOU E., FOTIADOU B., KESSOPOULOS B., ANGELIDIS Panagiotis - Effect of vacuum packaging on lipid oxidation of eel (Anguilla anguilla) flesh during refrigerated storage (paginile 111 – 124)
15. NĂSTASE Aurel, NĂVODARU Ion and CERNIŞENCU Irina - Fish community studies from riverine Danube Delta (Romania) area in 2007: Şontea-Furtuna and Gorgova-Uzlina lake-complexes (paginile 115 – 124)
16. STOICA Georgeta - Traditional fishing tools (paginile 125 – 134)

Section IV. Geographical Information System, modelling, data processing

17. CIOACĂ Eugenia, BONDAR Constantin, BORCIA Constantin - Danube Delta Biosphere Reserve hydrographic network morphological dynamics (paginile 137 – 148)
18. MIERLĂ Marian, NICHERSU Iulian, TRIFANOV Cristian - Some application with LIDAR data for Fermecatu Islet (Călăraşi county, Romania) (paginile 149 – 156)

Publicaţia Scientific Annals of the Danube Delta Institute, vol. 15, a fost realizat într-un tiraj de 250 exemplare şi este destinat în principiu schimburilor interbibliotecare cu unităţi care au ca obiect de activitate domenii similare celor vizate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunarii”.

Dacă aveţi nevoie de formatul electronic al vreunui articol, precizaţi titlul la secţiunea "Comentarii".
Dacă nu, atunci nu.


graba... ar strica treaba

După declararea intenţiei guvernului de a comasa şi cele trei institute naţionale de cercetare în domeniul mediului au fost făcute niscaiva demersuri pentru a atrage atenţia că respectiva măsură pripită este neavenită din cauză că încalcă prevederile memorandumului semnat în mai 2009 de Guvern şi de Comisia Europeană.
La scurt timp după transmiterea punctului de vedere, sună telefonul din birou:
- Domnul (nume işi prenume)? - întreabă cel de pe partea cealaltă a firului.
- Da.
- Sunt (nume şi prenume), consilierul personal al domnului ministru Nemirschi.
- Bună ziua!
- Bună ziua! Aş vrea să vă întreb dacă Dumneavoastră aţi făcut anul trecut un raport legat de criteriile pentru studiile de impact asupra centralelor eoliene?
- În 2007 institutul nostru a câştigat o licitaţie publică pentru a realiza un studiu în acest sens.
- A, da, văd că scrie 2007 pe raport... M-ar interesa dacă aţi trimis raportul la ANPM?
- Beneficiarul studiului era Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, deci raportul a fost trimis ministerului.
- Ştiţi cumva dacă de la minister au trimis raportul la agenţiile de mediu?
- Nu avem informaţii în acest sens.
- Dar ştiţi cumva dacă ministerul a elaborat normele privind criteriile pentru acele tipuri de studii de impact?
- Dacă ar fi elaborat, atunci ar fi fost publicat în Monitorul Oficial şi aflam de actul normativ. Suntem abonaţi la Monitorul Oficial, dar nu am văzut publicat în vreun număr normele respective.
- Deci aţi luat banii degeaba?
- Nu. Conform contractului, noi am fundamentat normele şi am făcut propunerile legate de criteriile pentru elaborarea studiilor asupra impactului centralelor eoliene.
- Atunci înseamnă că nu şi-au făcut treaba cei de la ministerul mediului?
- La întrebarea asta ar putea să vă dea răspuns cei de la minister.
- Ne vom interesa. Bună ziua!
- Bună ziua!

Se întrerupe legătura.
Îmi trece prin cap: ”Na, trupa lu’ Nemirschi sapă după ţapi ispăşitori pentru gafa cu comasarea. Şi dacă nu ne-a găsit pe noi, atunci caută unul din minister de pe vremea lui Korodi”.
După un sfert de oră iar sună telefonul.

- Bună ziua! Domnul (nume şi prenume)? Sunt tot eu, (numele şi prenumele), consilierul domnului Nemirschi.
- Bună ziua!
- Am avea nevoie de încă un lucru legat de raportul privind studiile de impact.
- Spuneţi!
- Văd că în raport aţi elaborat şi o hartă negativă.
- Da, este vorba de zonele care nu sunt în reţeaua naţională sau europeană de arii , dar unde este nevoie de studii de impact în cazul planurilor şi proiectelor cu centrale eoliene.
- Puteţi să faceţi o listă cu localităţile care au teritoriul administrativ în acea suprafaţă din harta negativă?
- Da, putem face, da’ când aveţi nevoie de ea?
- Ştiu că aveţi planificat ceva eveniment zilele acestea...
- Da, mâine începe simpozionul internaţional organizat de institut.
- Atunci probabil azi nu aveţi timp, dar am avea nevoie de acea listă cât mai urgent.
- Păi, azi lucrăm la prezentări şi postere, zilele următoare suntem la simpozion.
- După simpozion puteţi să ne trimiteţi lista?
- Da, după simpozion ne putem ocupa de respectiva problemă.
- Atunci săptămâna viitoare trimiteţi-ne documentul la următoarea adresă de e-mail...
Şi îmi spune o adresă a corpului de control al ministerului.
- Bine...
- Bună ziua!
- Bună ziua!

Săptămâna următoare şi-a dat demisia ministrul Nemirschi.
Deci a plecat de la minister şi consilierul respectiv.
Aşa că nu mai era nevoie de lista aia.

Aveţi mai jos "harta negativă" a Dobrogei din care ar fi trebuit să scot lista de localităţi a căror teritorii administrative "pică" pe suprafaţa galbenă.

duminică, 4 octombrie 2009

Eco-i la modă

Conform comunicatului unui ONG al trustului finanţat de Patriciu, cică alcooLiviu vrea să prezinte cazurile de braconaj - mai puţin pe ăla clar de tot pe care nu a fost în stare să-l rezolve deşi era Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Redau mai jos o parte din reclama organizaţiei desigur apolitice şi mai ales non-profit...

Stimati colegi,
Incepand cu data de 5 octombrie 2009, jurnalistul Liviu Mihaiu va realiza o noua emisiune de protectie a mediului - Pastila verde.
Aceasta va fi difuzata zilnic pe postul Realitatea TV si va aduce in atentia publicului cele mai acute probleme de mediu din Romania.
Emisiunea va aborda o tematica larga de subiecte, de la „dimensiunile reale ale braconajului in Romania” sau „consecintele poluarii industriale” pana la „cum sa mananci sanatos” sau „cum sa fii un sofer eco-responsabil”.

In acelasi timp, Pastila verde isi propune sa reprezinte vocea unuia dintre cei mai importanti actori din domeniul ecologiei din Romania: sectorul organizatiilor neguvernamentale. Cu aceasta ocazie, sunteti invitati sa fiti „(e)co-realizatorii” Pastilei verzi, participand activ la realizarea acestei emisiuni.


Presupun că alcooLiviu vrea să-şi bage moca pastila cotidiană... cu ideile altora.

Detalii suplimentare găsiţi pe această pagină electronică