marți, 29 iunie 2010

popândăul trece iute, nici expertul nu îl f_te...

Recomand inclusiv celor neinteresați o relaxantă modalitate de petrecere a timpului liber: citirea unor rapoarte de mediu de pe plaiurile mioritice.
Un excelent exemplu în acest sens îl reprezintă următorul document (disponibil pe site-ul Agenției Regionale de Protecția Mediului - Galați), intitulat Raport de mediu - Plan Urbanistic Zonal pentru "Amenajarea malului lacului Techirghiol" întocmit (pentru Consiliul Local Techirghiol) de expert auditor principal Costache Viorel Paul și profesor dr. biolog Nicolae Papadopol.

Dacă ați descărcat documentul, ca să nu vă plictisiți de moarte din cauza detaliilor tehnice, ar fi bine să săriți direct la pagina 85 unde găsiți secțiunea 2.5. Învelișul vegetal, despre care veți afla la pagina 87 că include și Fauna marină continentală.
Mă rog, hai să zicem că-i vorba de o bâlbă de redactare, deoarece totuși ar fi cazul să presupunem că toată lumea are o vagă bănuială că dintre plante nu prea fac parte și speciile de animale...
(bine, la pagina 30 ar mai fi de reținut semnalarea lui Triturus dobrogicus la Techirghiol, specie pe care de fapt nici draq nu l-a găsit la sud de Constanța până în prezent... dar de ce să ne încurcăm cu asemenea detalii, nu?)

În schimb este o revelație să găsiți printre ortoptere înșirate numai două călugărițe (Ameles sp. și Mantis religiosa), nu și ortoptere. Săracele călugărițe sunt orice (vorba vine...) numai ortoptere nu, deoarece astea din urmă sunt de fapt reprezentate de lăcuste, greieri, coropișnițe...
Însă ar fi cazul să trecem peste asemenea detaliu de ordin taxonomic deoarece din raport reiese că Mantis religiosa este până la urmă doar o activistă feministă care își "devorează soțul în actul genezic" - să sperăm că autorii nu s-au referit la Geneză... aia din Biblie. Că mai știi ce meniu se apuca să facă Eva din fesele lui Adam aflând că au soț inclusiv insectele numite "călugărițe"?

Parcurgem rapid pasajele despre cărăbuși "scârțâitori" și viespi "Bembesc" (ăștia se numesc așa probabil din cauză că dacă îi întrebi ce preferă, ei încearcă să-ți spună "Bem Becks!" numai că li se-ncurcă aparatul bucal de la atâta bere consumată) și ajungem la magnificul paragraf despre reptile din care aflăm că șerpii "cu pete galbene pe gât" și specia numită aparent popular "guvidanul" sunt neveninoși și neofensivi, spre deosebire de alții, "cu abdomenul galben și spatele verzui", care sunt "pe cât de agresivi, pe atât de neveninoși". Eu chiar aș propune un sistem de estimare a gradului de veninozitate (că doar trebuie inventate diferite expresii, nu?) a șerpilor bazat pe agresivitatea lor: cu cât mai pașnic e, cu atât mai veninos e... și invers.

După ce ne delectăm cu detaliile legate de șopârla Lucerta trilineata dobrogica și ni se aduce la cunoștință faptul că broaștele din genul Pelobates sunt cele mai bine adaptate la viața de uscat, trecem rapid peste trei fraze despre păsări și ajungem la un alt capitol cu formulări demne de reținut (nu de parcă expresii de tipul "pitulici de tot soiul" ar fi lipsite de interes, dacă ne gândim la eventualitatea că autorii puteau să scrie de exemplu și "rahatul" în loc de "soiul"), și anume la cel referitor la mamifere.

În primul rând este remarcabil faptul că în zonă există "chiar și vulpi", iar alături de popândăii "ce-ți trec iute drumul" în Dobrogea găsim inclusiv "unele mamifere caracteristice". Asta așa, ca să nu avem senzația că popândăul, hârciogul sau vulpea o fi caracteristice regiunii.

Doamne ferește de mai rău!
Atrag atenția asupra faptului că pasajele de mai sus nu sunt citate din vreun volum cu povești și povestiri de adormit copii maneliștilor, ci dintr-un document pe baza căruia autoritatea de mediu trebuie să ia o decizie legată de aprobarea unor investiții planificate în zona lacului Techirghiol care... surpriză!... este arie protejată declarată pentru tot soiul de vietăți - inclusiv pentru alea ce-ți trec iute drumul.

miercuri, 23 iunie 2010

senzaţional!

Dan Diaconescu a fost arestat, deci maneliştii şi telenovelistele au nevoie acută de a compensa lipsa Elodiului de pe ecranele zeroteveului.
Aşa că băgăm o ştire şoc!
(chiar dacă ăia care au un minim habar de zoologie... oricum ştiu asta)
Stârcii lopătari se întorc în locul unde au ieşit din ou!
Din oul lor! Vă daţi seama?!
Nemaipomenit!
Fantastic!
Beton!

Vezi imaginile de mai jos făcute de mega-afaceristul Daniel Petrescu de la o hiper-firmă care investeşte în domeniul de extra-interes super-strategic pentru Delta Dunării...




De unde află omul care trece pe aici că ştârcii lopătari fotografiaţi pe Grindul Lupilor au ieşit din ouă depuse în colonia din acea zonă?
Păi, accesând adresa asta

vineri, 18 iunie 2010

temporarul permanentizat

De vreo jumătate de an nu s-a modificat structura ministerului (care cică se ocupă de protecția mediului).
Situație total inacceptabilă pentru un popor obișnuit în așa hal de a spune una și a face alta încât a devenit tradițional ca singurul lucru permanent din țara asta să fie temporarul.
Deci este cazul să fie modificate: structura, titulatura, (dacă o fi având atunci şi) responsabilitățile ministerului.
Nu contează motivul.
Ideea este să fie făcute niște schimbări de dragul schimbărilor...

O scurtă trecere în revistă a schimbărilor de acest gen din ultima perioadă:

1. MMP: Ministerul Mediului și Pădurilor - înființat prin decembrie 2009... pe motiv că e o nouă guvernare tot Boc (la conducerea ministerului fiind: Laszlo Borbely);

2. MM: Ministerul Mediului - înființat prin decembrie 2008... pe motiv că Boc l-a înlocuit pe Tăriceanu (la conducerea ministerului fiind: Nicolae Nemirschi până în septembrie 2009, apoi cu o bucă de-a Nuțicii pe el din septembrie până-n decembrie 2009);

3. MMDD: Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile - înființat prin mai 2007... pe motiv că PNLiștii le-au dat un șut în fund PDL-iștilor (la conducerea ministerului fiind: Attila Korodi);

4. MMGA: Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor - înființat prin... ăăă... poate 2004... pe motiv că... mai contează? (la conducerea ministerului fiind: Speranța Maria Ianculescu până-n decembrie 2004, apoi din decembrie 2004 a fost Sulfina Barbu până-n aprilie 2007).

5. MAPAM: Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului - înființat prin vara lui 2001 (la conducerea ministerului fiind: Ilie Sârbu);

6. MAPM: Ministerul Apelor și Protecției Mediului - înființat ăăă... poate pe la sfârșitul lui 2000... pe motiv că PSD a înlocuit pe ăia din coaliția PNȚCD-PD-PNL (la conducerea ministerului fiind: Aurel Constantin Ilie);

7. MAPPM: Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului - înființat în... ăăă... înainte de 1994... (la conducerea ministerului fiind: Romică Tomescu pe vremea CDR-ului, iar înaintea lui - pe vremea PSD-ului - a fost Aurel Constantin Ilie)
Valeriu Eugen Pop a fost ministrul mediului in timpul guvernului Roman. Poate au mai fost și alții după Pop și înainte de Ilie...

Deci actualul minister este cel puțin al 7-lea din seria de ministere din ultimii vreo 15 ani și ceva.
Practic, în medie la doi ani și ceva a fost modificată structura autorității centrale.

Așa că acum se prefigurează o nouă reorganizare de dragul reorganizării prin încorporarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar cum sintagma care cuprinde numai cuvintele agriculturii, pădurilor, (gospodărirea) apelor și (protecția) mediului a fost deja în titulatura ministerului, părerea mea este s-o bage și pe aia cu dezvoltarea rurală, ca să avem la abreviere ceva de genul DRAPGAPM.
Eventual să infiltreze și partea cu dezvoltare durabilă, că tot e la modă și să rezulte DRAPGAPMDD.
O idee și mai revoluționară ar fi să vâre și turismul (doar e vorba de explotarea nedistructivă a resurselor naturale, nu?) cu dezvoltare regională cu tot... în conglomeratul ăsta.

Așa vom avea: Ministerul D.R.A.P.G.A.P.M.D.D.T.D.R.

Deci să nu vă mire dacă pe vreun traseu turistic din pădurile aflate în Parcul Național Munții Măcinului veți găsi panouri informative de genul acesta pe lângă facilitățile dezvoltate durabil pentru vizitatori:

Ministerul Dezvoltării Rurale, Agriculturii, Pădurilor, Gospodăririi Apelor, Protecției Mediului, Dezvoltării Durabile, Turismului și Dezvoltării Regionale
Secretariatul de Stat nr. 3 din 8 (pentru Păduri)
Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA
Ocolul Silvic Măcin
District Greci
GRUP SANITAR
- bărbați* -

* - Instrucțiuni de folosire a instalației: Intrați numai cu cizme șold!

P.S. C
el pentru femei urmează să îl construim din fonduri P.O.S. - Mediu, deoarece din banii de la G.E.F. - U.N.D.P. am reușit doar să dăm o gaură prin planșeul de beton și cam stropește la folosire.

marți, 15 iunie 2010

să vorbim frumos și mult... dacă tot facem totul invers decât spunem

Săptămâna trecută a fost o întrunire babană dedicată unei nu-știu-ce strategii mărețe pentru Dunăre (sau pentru bazinul Dunării, sau... păi, dacă oricum e vorba de strategie... mai contează pentru ce-i?).
Partea cu vorbe era organizată pe la Constanța miercuri și joi, iar partea cu nelipsita plimbărica era vineri pe singurul traseu mai de Doamne-ajută din Delta Dunării.
Sâmbătă coborând spre lacul Ciuperca văd un afiș despre alt eveniment intitulat "Dați o șansă Dunării albastre".
N-am avut răbdare să citesc despre ce, cine, unde și de ce îl organizează.
Dar afișul mi-a adus aminte că 29 iunie a fost declarată "Ziua Dunării" (alt eveniment de veselie pe faleza de la Tulce, cu ciorbică de pește, mici și alte elemente specifice pișcotelii).
Și printre atâtea evenimente de o importanță zdrobitoare pentru protecția Dunării... ajung pe malul lacului Ciuperca, unde aflu că recent a fost în sfârșit "reabilitat" acel lac și dejecțiile din cartierele învecinate (inclusiv deșeurile de la spitalul județean) nu se mai varsă în el, ci direct în Dunăre.
Adică dacă până în urmă cu vreun an și ceva rahatul din partea nord-vestică a orașului Tulcea se devresa în lacul Ciuperca, începând din acest an ajunge direct în Dunăre și din acea parte a orașului...
În rest, e bine că discutăm le N evenimente despre cum protejăm, reabilităm, conservăm, renaturăm, ocrotim, reconstruim bla bla bla... Dunărea, Delta Dunării și practic totul - chiar dacă numai la simpozioane, conferințe, work-shop-uri, congrese etc. etc. etc.

sâmbătă, 12 iunie 2010

buda de interes naţional

Cică toată lumea este de acord cu faptul că viitorul măreţ al Deltei Dunării zace în turism.
OK, dar turismul îl practică... ăăă... turiştii.
Ca să ai turişti, trebuie să-i atragi oferindu-le servicii, facilităţi, infrastructură.

Servicii - prin majoritatea localităţilor asta se cam rezumă la baruri şi vreun magazin / butic. Dacă ai nevoie de... să zicem de un consult medical - păi, ai face bine să te îmbolnăveşti marţi (că în general atunci trece medicul prin sate). În caz că te dărâmă vreo boală îl altă zi sau e nevoie de vreo intervenţie chirurgicală, atunci mai bine du-te direct la popă că naiba ştie dacă mai apuci să te împărtăşeşti până ajunge din Tulcea şalupa salvării.

Facilităţi - să zicem că vrei să faci un duş... Păi, nasol! Dar e vina ta! De ce naiba nu te-ai spălat acasă, înainte să vii în deltă? I-auzi la el! Duş... Ce tupeu au unii, dom'le!
În schimb toalete există peste tot, în dosul fiecărei tufe şi oricărui copac. Asta în caz că n-ai bani să te târâie de-a lungul traseelor oficiale pontoanele dormitor prevăzute de la aer condiţionat până la banana supradimensionată pe care s-o călărească hiperponderalii în timp ce de pe navă răsună ritmurile de manele...

Cazarea - asta s-a cam rezolvat în localităţi... de regulă pentru un număr de câteva zeci de vizitatori există locuri de cazare oficial declarate, restul turiştilor sunt cazaţi la negru sau pot să stea la cort. Desigur în Deltă nu există locuri de campare amenajate cât-de-cât (adică să fie pe acolo vreun duş, WC, iluminat sau măcar vreo priză pentru încărcat aparate electrice... deci chestii din astea, mărunte... ).

Adică situaţia este de genul: dacă vii în deltă, fie mizezi pe un pachet de servicii oferit de vreo agenţie de turism, fie te descurci pe cont propriu cu baie făcută-n Dunăre, urinat prin tufe şi mâncat din conservele cărate prin rucsac...

Ca să pară că are tangenţe cu turismul, Nuţi a sprijinit ceva proiect care aparent contribuia la rezolvarea a cel puţin unei părţi din aceste aspecte măcar într-o zonă unde-şi petrec timpul cei care preferă apa marină cam tulbure şi de regulă plină de alge (deci, într-un cuvânt "jegoasă").
Aşa că nişte firme de-ale cui trebuie au şi pus pe hârtie planul iniţial întins pe vreo 18 hectare, redus încet dar sigur până la 3,5 ha, perimetru în care ar fi fost construite duşuri, toalete şi câteva clădiri pentru - naiba ştie ce, dar oricum nu erau zgârie-nori...
Dar cum se întâmplă de obicei, normal că s-au trezit nişte cotârle din sectorul cică civil şi au alergat cu jalba-n proţap direct la Comisia Europeană, urlând că fix în locul montării de bude sunt vreo 5 tipuri de medii de viaţă considerate de interes conservativ prin Directiva Habitate a Uniunii Europene, dar şi populaţiile de volbură de nisip se vor resimţi crunt dacă oamenii circulă pe acolo exact aşa cum circulă şi în prezent.

Aşa că deşteapta de Comisie Europeană a somat vajnica Administraţie a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ca în termen de 2 luni aceasta din urmă să-i prezinte o situaţie amănunţită legată de habitatele naturale, investiţii etc.
În cazul investiţiilor ar fi o portiţă de scăpare în cazul în care ele se fac în arii protejate: să fie declarate de interes naţional.
Deci acum marea dilemă a Nuţicii este: cum să declare de interes naţional budele de la Sulina fără ca funcţionarii de la Comisia Europeană să simtă că ceva pute în treaba de pe plaja respectivă?

marți, 8 iunie 2010

spiritu' de turmă

Având în vedere că majoritatea covârşitoare a oamenilor nu face efortul de a-şi folosi creierul, nu m-aş mira dacă s-ar şi sinucide în masă în cazul în care ar veni vreunul cu ideea de a se spânzura la o oră fixă... desigur tot pentru vreo fraiereală de sub egida "Să salvăm planeta!" lansată de regulă cam de aceleaşi organizaţii care ar face orice pentru a pune copita pe nişte fonduri din ce în ce mai mari cheltuite cică pentru "conştientizare"... laugh
De data asta, afaceriştii care au belit ursuleţul panda pentru a se folosi de blana lui, se bagă-n "parteneriat" cu unii care propun celor care posedă un singur neuron să se arunce în râuri pe data de 11 iulie, la ora 15... veselie

The Big Jump

The Big Jump: Take the plunge!
Rivers are the irreplaceable arteries of Europe which move across all boundaries, sustaining people, communities, businesses, and our ecosystems.
This summer, hundreds of thousands of Europeans will simultaneously jump into Europe’s major rivers and lakes, all at the same time on the same day, showing their support for protecting and improving the health of Europe’s water.

July 11th at 15.00h
For too long politicians have failed to live up to their promises on protecting Europe’s waters. The Big Jump is a huge, wet wake up call that people from all across Europe want their rivers and lakes back in a clean, healthy state.
Wake up the politicians and make that splash!
Right now, many rivers and lakes are in a poor state due to pollution from unsustainable industrial and agricultural activities and other human impacts. Important progress has been made in the last decade, but there is still a clear need for increased action if Europe is to achieve the water targets politicians committed themselves to (established in the EU’s Water Framework Directive).
During this International Year of Biodiversity, the Big Jump is a huge opportunity to tell Europe’s leaders that they must take more action for supporting life in our waters – and that we to have more clean river to jump into in five years time!
In 2005, 250,000 people from all corners of Europe took part in this action, and 2010 promises to be an even bigger event. The 2010 Jump could trigger a huge European-wide water restoration effort, if we make a big enough splash! Join us!

How to participate?
Associations, companies, municipalities, sports clubs & individuals are all welcome to celebrate and jump!
Check out our website for jumping sites in your region.
You can also organise and coordinate an event yourself, big or small, even with your family and friends. Jump into a river or a lake, organise a temporary river beach, a debate or a party on the riverbank. Even if you can’t swim in the water, something can be done to highlight the problem.
Your event presents a great opportunity to show local problems and innovative local solutions for your country and for Europe.

Interested? Please check our website, contact us and spread the word!
Information: infos_bigjump@ern.org, - www.bigjump.org (English, French & German)
Overall Coordination: European Rivers Network (ERN)
Follow us on Facebook!
Main Partners: European Environmental Bureau (EEB) and World Wildlife Fund (WWF)

sâmbătă, 5 iunie 2010

pouliteţea virtuală

Să zicem că un dobitoc găseşte adresa ta pe undeva pe net (fie pe vreun site, fie pe vreun grup de discuţii etc.) şi ţi-o pune pe un grup de unde te trezeşti cu un noian de e-mail-uri pe care nu le-ai solicitat.
Adică - din punct de vedere tehnic - orice primeşti de pe acel grup este catalogabil ca [spam].

Bine, şi cretinul care face asemenea porcării este o jigodie, dar pentru el asta nu contează... mai ales dacă poate justifica nesimţirea sa ca fiind o activitate de "consultare publică" combinată cu "informarea stake-holder-ilor" şi eventual "implicare factorilor interesaţi" - astea fiind aspecte care conferă un avantaj la evaluarea dacă sunt menţionate la propunerile de proiecte finanţate degeaba mai ales din fonduri externe (vezi programele PHARE, LIFE, G.E.F./U.N.D.P. etc.).
Că mai sunt persoane cu asemenea iniţiative nu numai printre sectoriştii civili, ci şi printre cei care aparent coordonează proiecte cât-de-cât oficiale... cum este ăla de elaborare a unei strategii de care nu are nevoie nimeni - nici măcar ăia de la Universitatea cică Ecologică hotărâţi să palmeze jumate de milion de dolari de la Banca Mondială (prin G.E.F. - Global Environmental Facility). Apropo, chiar m-aş mira dacă printre cei plătiţi din banii Băncii Mondiale să nu fie chiar nici-un consilier personal de pe la Ministerul Mediului.
Nu de alta, dar dacă respectivii nu au făcut nimic în proiectul PHARE de 1,5 milioane de euro, de ce să fi făcut ceva (orice) în proiectul plătit de Banca Mondială?
Hai să fim serioşi!
Rolul experţilor nu este să şi facă ceva, ci să fie plătiţi.

Mă rog, mai bine să ne întoarcem la aspectul legat de adresa ajunsă pe un grup doldora de [spam]-uri...
Ce poţi face când te trezeşti într-o asemenea situaţie?
Păi, dacă este vorba de un yahoogroups şi ai adresă de tip yahoo.com atunci accesezi pagina electronică a acelui grup (de regulă adresa începe sa http://tech.groups.yahoo.com/group/ )
Acolo, vei găsi în bara de sus "Edit membership".
Apasă pe acea comandă şi se va deschide un panou, în care jos, în dreapta vei avea un buton "Leave group" (in traducere, aia înseamnă "părăseşte grupul")
Dacă apeşi pe acel buton şi apoi confirmi decizia (adică apeşi "OK" în caseta care apare după ce ai apăsat pe butonul pe care scrie "Leave group"), înseamnă că adresa îţi este scoasă de pe listă.

În cazul în care ai alt tip de e-mail, care nu permite să accesezi adresa grupului, este ceva mai complicat.
De exemplu, adresele celor de la un institut naţional au fost puse de către un tembel pe un yahoogroups pe care-l administra... fără să le ceara permisiunea celor de la acea instituţie (presupun că aşa a făcut şi în cazul institutelor de la Constanţa şi Bucureşti, în cazul agenţiilor de mediu din toată ţara, a muzeelor, a facultăţilor cu profil de mediu de la diferite universităţi, poate inclusiv în cazul filialelor din diferite gări ale budei din Gara de Nord).
Ca urmare, cel puţin în acest institut de la secretara directorului general până la laboranta care sortează probele de bentos, toţi s-au trezit că zilnic pot primi zeci de mesaje nesolicitate. Fiind vorba de adrese care nu-s cu extensia .yahoo, n-au putut să acceseze pagina grupului, asa că la căsuţa lor de e-mail au setat la opţiunea "Block sender" varianta de a nu permite intrarea în casuta postală a nici-unui mesaj care are la subiect denumirea grupului inclusă în paranteză pătrată...
Un coleg chiar l-a tot raportat pe atâtea ori la Yahoo (pentru nesimţirea de care a dat dovadă) pe respectivul dobitoc lansator de listă, că până la urmă ăia de la Yahoo! i-au raspuns şi i-au trimis un cod care îi permitea ca tâmpitul să nu mai poată pune pe lista sa adresa colegului fără acordul acestuia din urmă.
Doar că foarte puţine persoane se complică să scrie la cei de la Yahoo! şi se mulţumesc să blocheze mesajele care vin despre respectiva listă... ceea ce este până la urmă catalogat ca succes de către cretinul care a iniţiat lista... deoarece la partea de statistică rămân toate adresele - inclusiv cele pe care nu ajung mesajele.
Dar când e vorba de un proiect şi mai ales când ne place să ne minţim în stil mioritic... păi ce mai contează?

vineri, 4 iunie 2010

eoliana lu' Hector... vreau să spun a lu' Holrom

Lecturarea unor studii de impact se poate dovedi o activitate mult mai inviorătoare decât vizionarea emisiunilor lui Mircea Badea.

Din pură întâmplare (vorba vine... ) mi-a căzut în mână un document intitulat "Studiu de evaluare adecvată - centrala electrica eoliană Baia" (din județul Tulcea), întocmit de ceva S.C. KVB Economic S.A. (din București) pentru unu' S.C. Holrom Renewable Energy S.R.L. (din Vetiș - județul Satu Mare).
Partea referitoare la biodiversitate fiind întocmită de dr. Paulina Anastasiu (conferențiar la Universitatea București) și dr. Tudor Glăvan (mă rog, o fi scriind acolo "Tudor", da' yo am așa o vagă impresie că până la urmă este vorba de dr. Teodor Glăvan, membru al Societății Ornitologice Române și al Societății Ornitologice din Republica Moldova și membru al Societății ornitologice din Ucraina - după cum se precizează la pagina 95...).
Până aici totul e OK... și până pe la pagina 45 nimic interesant, doar informații tehnice legate de centralele eoliene.

La pagina 46 incepe prezentarea Sitului de Importanță Comunitară (SCI) numit "Podișul Nord-Dobrogean" (cod: ROSCI0201), în perimetrul căruia sunt acele centrale eoliene... și aflu diferite detalii despre SCI, copiate din Ordinul de Ministru nr. 1964 / 2007... însă nu găsesc nici măcar o virgulă despre speciile sau habitatele din zona centralelor eoliene.
Pe la pagina 75 mai aflu niște detalii legate tot de situl "Podișul Nord-Dobrogean", dar în continuare este un mister ce mama draq o fi în perimetrul parcului eolian.
În sfârșit pe pagina 81 dau de o știre scurtă că va fi pierdut 0,0031% din suprafața habitatului de interes conservativ prioritar "Stepe ponto-sarmatice" (cod: 62CO*), pentru a cărei conservare a fost de fapt declarat situl "Podișul Nord-Dobrogean".
Din formularea aceea deduc faptul că în perimetrul unde vor fi amplasate centralele eoliene este măcar habitatul "Stepe ponto-sarmatice".
Altceva nu aflu despre alte habitate sau (Doamne ferește!) specii vizate de Directiva Habitate care să fie prezente în perimetrul planului cu centrale eoliene.
Mai mult decât atât, mă liniștesc și mai tare aflând de pe pagina 83, că drumurile de acces NU FRAGMENTEAZĂ (și nu divizează) habitatul de interes conservativ prioritar, ci DOAR SEPARĂ fragmentul vestic de fragmentul estic al habitatului. Deci, ca în filmul "Cel mai iubit dintre pământeni", vom avea acolo: partea lemn-oasă, și partea fer-oasă!
Deci repetați după mine: în parcul eolian montat fix în stepa ponto-sarmatică vom avea partea step-oasă de vest și partea step-oasă de est.
Dar ele nu sunt fragmentate sau divizate!
Doar un pic separate...

Ca să fiu absolut liniștit, pe pagina 84 se stabilește că nu-i nici-o problemă, deoarece dispar numai 0,003% din habitatul de interes conservativ prioritar aflat în aria protejată declarată pentru păstrarea cât mai nealterată FIX a acestui tip de habitat.
Mă rog, elaboratorii studiului n-au auzit de faptul că dacă vreo activitate afectează habitatele de interes conservativ prioritar și mai ales dintr-un sit Natura 2000, atunci trebuie notificată Comisia Europeană.
Da' naiba se mai complică și cu notificări, că doar suntem în plină criză, nu?

La partea cu păsări stăm și mai bine!
În primul rând, în perimetrul în care se vor monta eoliene a fost observată o specie nouă pentru știință!
Și anume este vorba de Carvus fucilegus (pag. 66) căruia ornitologul Glăvan i-a și dat denumirea populară de corbul sau cioara de câmp.
ca să nu avem dubii, pe pagina 67 dă și o descriere amănunțită a speciei Carvus fucilegus, menționând încă o dată denumirea populară a speciei: CORBUL!

(n.b. o altă specie nouă pentru știință este Cerambyx urdo - menționată la pagina 76 - care probabil este endemică habitatului ponto-sarmatic și din denumirea genului deduc faptul că este rudă cu Cerambyx cerdo, adaptat habitatelor forestiere...)

În rest, aflu doar că în zona parcului nu vor fi probleme, deoarece la Baia nu există păsări de talie mare și cu manevrabilitate redusă care să fie periclitate de centralele eoliene (pagina 86), având în vedere că de exemplu barza albă este al naibii de mică și cu o manevrabilitate de colibri.
Asta ca să nu spunem că și acvila țipătoare mică sau șorecarul mare (una cuibărește la câteva sute de metri de locul respectiv) sunt al naibii de minuscule și manevrează mai ceva ca Schumacher.
Practic, era mai simplu dacă se declara în studiu că în general în România nu există păsări cu zbor planat și cărora să le treacă vreodată prin cap să folosească termicele...

Da', mă rog, experții lu' Hector.... am vrut să spun... a lu' Holrom sunt totuși ditamai profesioniști, așa că o fi știind ei ceva mai mult decât pulimea (în sens de om de rând, nu altceva...).

În final, este salutar faptul că autorii documentului sunt niște fotografi excelenți (că dacă era vorba de poze făcute de alții, doar indicau acest lucru, nu?).
Și sunt mai ales foarte încântat că dacă este vreo chestie mai sensibilă (de exemplu legat de rutele de migrație), colegul de la SOR imediat citează studiile și recomandările Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.

Păi, dacă INCDDD tot este de referință, abia așteptăm să dea undă verde ministrul Borbely să punem cap la cap detaliile despre rutele de migrație din Dobrogea, că din câte se pare pentru membrii S.O.R. rutele de migrație întotdeauna trec prin parcul eolian vecin cu parcul eolian pentru care fac studiile de impact. Și chiar și în cazul în care sunt rute de migrație în apropiere, ele sunt întotdeauna secundare...

joi, 3 iunie 2010

Lu' ceafă rules!

A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată,
Din pile mari, de pe la Cluj,
O ființă prea pletoasă.

Și era unu', specialist,
Da' fix în chiroptere,
Că n-a mai avut apemist
Așa un președinte.

Din umbra unui onegeu
El ghidul și-l îndreaptă,
Spre agenții, unde-n birou,
Parcuri se avizează.

Privea în zare cum pe culmi,
Răsare și străluce,
Eoliene-n Coronini,
Pe margini de pădure.



Le vede azi, le vede mâni,
Astfel avizu' clar e!
El iar, privind spre șefii lui,
Raport de mediu are.

El asociația-și răzâma,
Visând la finanțare,
Din AFM... din MATRA...
Contul bancar se umple.

Și cât de viu s-aprinde el,
În orișice ședință,
Că umbra unui mare parc,
Pe carst o să apară.

Și pas cu pas prin ghidul lor,
Conduc metodologic,
Spre peșteri și spre lilieci,
Un plan privat, nu public.

Și-n SCI, și-n SPA se-tinde,
Turbine s-amplaseze,
Ca mare demnitar ce e,
Închide geana dulce.

Și din ograda de partid,
Pe acte-i se revarsă,
Acceptul și de la ministru,
Pe șa de bicicletă.

El îl privea cu un surâs,
Nu tremura-n ședințe,
Căci era prea ferm decis:
De scaun cu dinți ține!

Iar el vorbi cu al său grup,
Oftând din greu în schemă:
"O, promovare de partid,
De ce nu vii tu? Vină!

Cobori în jos, buget plăpând,
Alunecând spre-o firmă,
Pătrunde-n conturi și în card,
Și viața-mi luminează!"

El asculta ordinul lor,
Iar la simpozioane,
Și s-arunca fulgerător,
Se scufunda în vorbe.

Și locul unde a căzut,
Tot în Cluj se rotește,
Și cam prin august 2008,
Congres EUROBATS crește.

Ușor el trece ca pe prag,
Doar cine l-ar alege?
Și ține-n mână un carnet,
Cu roșu, alb și verde.

Părea tânăr ecologist,
Cu părul lung, de treabă,
Însă trimis de un partid,
Deci nu de competență.

etc. etc. etc.

UE cu afaceri imobiliare

Ce-aș face dacă aș fi afacerist?
Păi, ceva de acest gen:
M-aș da competent până aș reuși să mă fac șef pe la vreo organizație non-profit.
Și aș face tot felul de scandaluri până mă bagă în seamă vreo regie, vreo companie - orice, numai să fie de stat.
Apoi le-aș scrie niște propuneri de proiecte pe care ei să le coordoneze, yo să fiu partener, iar banii să fie de la Comisia Europeană.
De exemplu, în proiect aș promite că va crește cu 12% numărul de gâște cu gât roșu la Techirghiol (deși yo știu că ele cam stau prin Bărăgan), dacă aș cumpăra prin zona aia ceva terenuri unde să momesc gâștele. Tot pe banii UE.

Normal, gâștele vor sta oricum în continuare acolo unde le este mai bine. Adică în Bărăgan sunt cu zecile de mii, iar pe la Techirghiol mai trece razant câte un stol de 30 de exemplare rătăcite... care sunt în drum tot spre Bărăgan...
Numai că terenurile din apropierea lacului, la care irigatul este mai ușor de rezolvat, au un preț cam piperat. Așa că, din banii UE, pot cumpăra suprafața (promisă în propunerea de proiect că va fi cumpărată) doar la mama draq: adică la peste 8 km de coada lacului.

OK, doar că ar bate la ochi că mi-am luat pământ la așa distanță de lac și nu pot veni cu justificarea că acolo era mai ieftin. Deci, bat cu pumnul în masă pe la minister că-s cel mai competent în domeniu și că propunerile mele de arii protejate sunt cele mai profesioniste.
Autoritatea ce să spună? "Hai, măi, dacă tot te agiți pe aici și insiști că esti expert, fă tu propunerile alea".
Așa că fac o propunere de arie protejată care să includă lacul și zonele din apropierea lui, dar înfig pă șest și bucata mea de teren care e la mama draq...



La unele faze de genul ăsta totuși se mai "prind" și alții că-i vorba de fentă și îmi cam "taie" din suprafețe.
Bine, nu și asta mică, abia vizibilă de la București, așa că terenul meu nu atrage atenția nici măcar în Hotărârea de Guvern, în care apare doar ceva mai mult decât o liniuță (dacă cineva o vede cumva, poate să spună că o fi vreo greșeală cauzată de tonerul folosit de cei de la Monitorul Oficial al României):


Păi, și ce fac yo când constat că am scăpat și de data asta?
Având în vedere că sunt competent, constat că nu-i frumos că nu au fost acceptate toate propunerile mele... așa mă duc cu o falcă-n cer și cu una-n pământ (desigur nu pe bucata de pământ care-i a mea) la nenea Comisie Europeană, care o cam infrigementuiește pe tanti România.
Bine, din cauză că-s scandalagiu, ăia de la minister sătui de valurile iscate de furtunile din paharul comunitar, mă iau și consultant la refacerea propunerilor de arii protejate, mă fac și consilier personal al unuia dintre secretarii de stat, se gândesc să finanțeze și organizația mea pe ceva studiu repejor despre ce vreau yo... să zicem cu centrale eoliene în Dobrogea - că ăia din organizația mea tot fac studii de impact pentru parcuri eoliene prin zona asta, pentru ENEL, pentru draci și laci: mă rog, desigur în locuri care nu sunt pe nici-una din căile de migrație care acoperă de fapt toată Dobrogea.

Însă, după cum ziceam la începutul postării... aș face toate astea, dacă aș fi afacerist. Da' nu-s!

miercuri, 2 iunie 2010

pasarea motanului

Vine ditamai S.C. Rodis Consulting S.R.L. (nici draq nu a auzit de ăsta, așa firmă importantă este...) și vrea să tragă o țeavă prin Parcul Național Munții Rodnei.
Administrația se panichează de nenorocitul ăla de tub și insistă să demonstreze că dacă ia o decizie în calitate de administrator al zonei protejate, oricum nu contează deoarece decizia reală cică ar lua-o ăia de la Agenția de Protecția Mediului.
Eventual ăia de la A.P.M. ar putea arunca pisica în curtea Agenției Regionale de Protecția Mediului - Cluj...
Iar ăștia din urmă o s-o zvârle în ograda Agenției Naționale de Protecția Mediului din București.
Desigur și ăștia se pot gândi să o centreze spre Ministerul Mediului și Pădurilor... de unde cazul (care demonstrează doar incapacitatea miorului de a lua o decizie) să fie expediat la Comisia Europeană, eventual la Comitetul MAB-UNESCO și la însăși Dumnezeu...
Că doar nu e de glumă dacă este vorba nici mai mult, nici mai puțin decât de o țeavă!

Detalii despre galactica problemă de pe plaiurile carpato-danubiene poți găsi aici