vineri, 10 septembrie 2010

băgăm șopârle... și unde nu-s

Uneori mi se oprește mintea doar la gândul că în mileniul III încă se fac atât de frecvent confuzii între specii cunoscute bine de tot și între care poate fi făcut ușor diferență.
Și nu oriunde, ci inclusiv în lucrări care au pretenția de a fi științifice (sau dacă sunt de popularizare, mă refer la cele scrise de autori specializați în herpetologie sau măcar zoologi care se consideră cunoscători ai detaliilor din domeniul vertebratelor).

Unul din cazurile acestea este cel al sopârlelor de la cetatea Histria (din județul Constanța).
Acolo există două specii: șopârla de câmp (Lacerta agilis) și șopârla de iarbă (Podarcis taurica).
Cu toate acestea unii văd tot felul de alte specii de șopârle pe acolo, și desigur nimeni nu are vreo fotografie doveditoare despre exemplarele speciilor la care se referă.
Nah, așa "apar" la cetatea Histria:

1. șopârla de ziduri (Podarcis muralis): menționată de unu' Jessat (într-o notă publicată în urmă cu ceva mai mult de 10 ani într-un periodic din Germania) care probabil și-o fi zis că șopârlele de iarbă (Podarcis taurica) - printre care există și exemplare dominate de culoare maro (brună) - trebuie neapărat să fie șopârle de ziduri (Podarcis muralis);

2. șopârla de nisip (Eremias arguta): amintită de la cetatea Histria de către dr. Peter Weber (la capitolul de caracterizare generală a zonei, în cartea lui intitulată "Aves Histriae", publicată în 2000). Acum pe dr. Peter Weber l-am putea întreba doar cu ocazia unei ședințe de spiritism unde naiba o fi găsit acea populație de Eremias pe la cetatea Histria, despre care scrie că aici ar atinge "cel mai sudic punct de răspândire a ei" - cu toate că specia este relativ frecventă de-a lungul grindului Chituc, în partea dinspre litoralul marin al grindului (zona aceasta din urmă fiindu-i de altfel familiară lui Peter Weber - vezi fotografia de mai jos - da', mă rog, s-o fi dus pe acolo doar iarna sau dacă ploua...).

(dr. Peter Weber la grindul Chituc, în iarna anului 1990 - în plan îndepărtat se vede uzina de la Vadu, de prelucrat metale rare din nisip - autor foto: dr. Szabo Jozsef - sursă )

Bine, dr. Peter Weber era un bun povestitor, așa că nu este de mirare că a relatat și despre o luptă dintre un balaur (Elaphe quatuorlineata) și un șarpe rău (Coluber caspius) care ar fi avut loc tot printre ruinele cetății Histria - eveniment pe care Kotenko și Oțel îl amintesc într-un articol din 1993 într-o manieră mai diplomatică sub formă de "E. quatuorlineata... a fost văzut de T. Nalbant și P. Weber (comunicare verbală) în regiunea Histria" (mă rog, am aflat de "luptă" de la domnul dr. Oțel, lui fiindu-i povestită cel puțin de Teodor Nalbant, dacă nu și de dr. Peter Weber).
Apropo: deși relatarea despre Elaphe quatuorlineata a fost menționată de dr. Weber lui dr. Kotenko și dr. Oțel, astfel că apare în articolul acestora din 1993, totuși în cartea sa din 2000 ("Aves Histriae") dr. Weber nu menționează specia Elaphe quatuorlineata de la cetatea Histria.
Interesant, nu-i așa?
(cel puțin la fel de interesant ca și semnalarea viperei de stepă - Vipera ursinii - pe grindul Chituc... loc de unde doar domnul dr. Peter Weber îl menționează și doar în cartea Aves Histriae )
(pasaj referitor la reptile, din pagina 25, a cărții "Aves Histriae")

3. gușterul (Lacerta viridis): menționat tot de Peter Weber, tot de la cetatea Histria, tot în cartea "Aves Histriae" (2000). Poză despre acei gușteri, normal: ciuciu! Măcar dacă era o fotografie, puteam constata că este vorba de șopârle de câmp (Lacerta agilis), în cazul cărora există și exemplare (de regulă, masculi) la care verdele este culoarea dominantă a trunchiului, așa că dacă omul vrea neapărat, atunci poate confunda acele șopârle de câmp cu niște gușteri.

Eh, dar dacă nu ar fi fost de ajuns o singură sursă în care amintește aiurea gușterul de la cetatea Histria, vin și herpetologii cu povești similare.


Astfel, în 2003 un colectiv (tradițional de stufos pe stilul din Oradea) format din dr. Severus Daniel
Covaciu-Marcov, Alfred-Ștefan Cicort-Lucaciu, dr. István Sas și Claudiu Pusta relatează cu seninătate într-un articol despre șopârla de iarbă (Podarcis taurica) despre faptul că aceasta se găsește la cetatea Histria împreună cu gușterul (Lacerta viridis).
Cum autorii acestei publicații sunt încă vii, i-am scris lui dr. Covaciu-Marcov și lui dr. Sas rugându-i să-mi indice locul din cetatea Histria (sau împrejurimile sale) unde au văzut gușterul sau gușterii. Dr. Covaciu-Marcov, ca de obicei, era prea ocupat să dea un răspuns în juma' de an, în schimb
dr. Sas a fost amabil și mi-a trimis la scurt timp precizarea că în cetatea Histria gușteri sunt practic peste tot, de la poarta de intrare în complexul muzeal până probabil pe malul lacului - doar că în locul din urmă nu au mai văzut șopârle deoarece, fiind seară, se lăsase deja întunericul.
Măi să fiu!
Adică tot restul herpetologilor care au fost chiar și de mai multe ori pe an la cetatea Histria în timpul zilei nu au găsit decât șopârle de câmp (Lacerta agilis) (alături de șopârle de iarbă - Podarcis taurica), în schimb tinerii bihoreni au tras o fugă seara printre ruine și au văzut peste tot gușteri (Lacerta viridis) (alături de șopârle de iarbă - Podarcis taurica).
Asta da performanță!
Bine, fotografiile doveditoare despre gușteri lipsesc și în acest caz deși, dacă aveți curiozitatea să vă uitați prin articolele orădenilor, veți putea constata că de regulă ei "mitraliază" (d.p.d.v. fotografic) aproape orice mișcă.
Da' fix despre "gușterii" găsiți în singurul loc unde cică ar fi pătruns acea specie în complexul lagunar... n-au făcut poze. Probabil s-a lăsat bezna și n-aveau blitz la aparatele foto...
(Doar ca idee: apropo, de câte ori ați văzut după 2000 aparate foto fără blitz?)

Șirul de relatări despre "gușterii" de la cetatea Histria o încheie (sper) dr. László Krecsák, care publică în 2004 două articole de popularizare despre acel loc: unul în Ungaria și același lucru tradus în română (asta din urmă în revista asociației de păsărari din România). Articolele lui dr. Krecsák sunt însă bazate pe cartea lui dr. Peter Weber, așa că nu este de mirare că apare menționat și faptul că în această zonă este "o populație mică a șopârlei de nisip" (așa cum povestea dr. P. Weber).

Da' ca situația să fie și mai haioasă, în articolul scris de dr. Krecsák în limba română apare și poza (realizată de Attila Sándor) unui mascul de gușter vărgat (Lacerta trilineata) cu mențiunea "gușter", alături de imaginea (realizată tot de Attila Sándor) unei broaște râioase brune (Bufo bufo). Niciuna din aceste specii nu a fost semnalată la cetatea Histria (nici pe grindul Saele). Mă rog, la acea vreme (2004) Attila Sándor lucra la ONG-ul care edita respectiva revistă de popularizare și probabil a fost rugat de autor sau de redactorul publicației să includă (atât el, cât și Bálint Miklós - acesta din urmă fiind la acea vreme tot angajat al acelei asociații) ceva poze despre amfibieni și reptile.

(fotografia șopârlei din articolul publicat în revista "Despre păsări" - a se observa dimensiunea redusă a scuturilor dintre ochi și timpan, precum și lipsa culorii albastre pe gușa exemplarului - caractere specifice gușterului vărgat - Lacerta trilineata)

Deci, în urma acestor "informații", la cetatea Histria în loc de cele 2 specii de șopârle existente ar mai fi cel puțin încă 3 specii (+ eventual și o a patra, dacă am porni de la ipoteza că poza a fost făcută la respectivele ruine, nu prin Munții Măcin sau naiba știe ce alt loc de pe platoul continental dobrogean).

sâmbătă, 4 septembrie 2010

hai să facem lucruri inutile!

Recent a turbat unul prin București care o ducea prea bine în scaunul de conducător a 2,5 institute naționale peste care l-a pus șef un partid care de fapt nu-i partid... dar oricum este la putere.
Așa că o armată întreagă de angajați a fost pusă să butoneze pe net ca să afle ce punctaj obțin în domeniul cercetării fundamentale deși ei lucrează de fapt în domeniul cercetării aplicative.
În acest context am dat de site-ul unei ONG fantomă.
Ea (organizația) se numește: Societatea de Limnologie (desigur, una din România, că doar nu din Madagascar...).

Am citit pe sărite ceva prezentare generală (pe care o găsiți aici ) din care am aflat că de fapt unul dintre institutele de referință din domeniul limnologiei este fix cel din Tulcea, după care am dat de statutul respectivei asociații ( îl găsiți aici ) pe care desigur nu am avut răbdarea să îl citesc, dar am reținut că acea ONG a fost creată prin noiembrie 2003.
Bine, în afară de statut era pe site și o pagină legată de un comitet (de obicei fără comitete, fără comisii, fără consilii etc. nu putem respira normal prin țara asta) format din persoane din Bacău, Iași și Galați (vezi detalii aici ), precum și o pagină dedicată nominalizării vajnicilor limnologi (deși mai mult doar autodeclarați) ai plaiurilor mioritice (vezi detalii aici ).

Mă uit pe la așa-numite "noutăți" și aflu doar de evenimente din străinătate (vezi detalii aici ), după care mă uit la publicația care apare sub egida acelei ONG. Că... cică are și publicație. Cu toate acestea, în afară de numele unora care teoretic fac parte din echipa de realizare (redactare/editare) a unor volume... nici măcar nu aflu dacă o fi fost publicat până în prezent vreun număr al respectivei serii ?

Restul link-urilor de pe site-ul organizației fantomă dau eroare (fie că e specificat faptul că ar fi în construcție pagina, fie că pur și simplu apare anunțul standard cu 404 error).

Nelămuriri:
1. Cine o fi avut nevoie (reală) de o O.N.G. preocupată de limnologie?
Naiba știe!

2. O fi avut vreo activitate acea asociație?
Naiba știe!

3. A apărut vreo publicație în seria promisă/anunțată de organizație?
Naiba știe!

4. O mai fi existând Societatea de Limnologie?
Naiba știe!