luni, 28 martie 2011

oportunități

Deja devine rentabil să construiască pe mal (desigur din fonduri europene) o fabrică de prelucrat materiale plastice...

joi, 24 martie 2011

da' cum mă-sa?!



Despre o remarcabilă performanță a Universității Ovidius din Constanța puteți afla frunzărind volumul cică publicat de ei în 2005:


De ce e remarcabilă performanța iecsperților universitari de tot constănțeni?
E simplu!
Deoarece în 2005 deja publicau rezultatele care urmau să fie obținute în 2006, 2007 și chiar 2008.

Astfel, la pagina 18 a respectivului volum aflăm că trei din Bulgaria (Zheni Nanova, Asya Dragoeva și Vanya Kalcheva) urmau să recolteze în iulie 2006 niște șovârv (Origanum vulgare) pe care apoi experimentau tot felul de chestii care-i interesa probabil doar pe ei...


La pagina 27 Daciana Sava si ALina Matica ne informa ce urmau să vadă peste vreo doi - trei ani (adică în vara și toamna anului 2007, respectiv în primăvara și vara anului 2008) prin parcul Teatrului Național din Constanța.


La pagina 33 a publicației din 2005 ne lămurim de faptul că în 2006 și 2007 două constănțence (Daciana Sava și Andra Cristina Trifa) au studiat ÎN AVANS cu un an - doi... flora medicinală din pădurea Fântânița-Murfatlar:

La pagina 49 avem privilegiul de a afla că trei tulceni știau deja în 2005 ce vor vedea în perioada 2006 - 2008 prin Deltă:


Așa că nici măcar nu are de ce să ne surprindă că la pagina 59 avem confirmarea că al patrulea tulcean deja în 2005 consulta o pagină de net pe care a accesat-o pe 1 martie 2008:



Iar faptul că în 2005 sunt citate lucrări care sunt publicate în 2008 (după cum reiese din pagina 62 a respectivului volum) chiar devine un lucru de la sine înțeles pentru universitarii constănțeni:


Și chiar trebuie să ne îngrijoreze faptul că la pagina 63 este citat în 2005 o lucrare doar cu un an mai târziu:


La pagina 84 aflăm ce a susținut în 2006 (la ceva congres din Corea) autorul articolului publicat cică în 2005:


Ajungând pe la sfârșitul volumului publicat în 2005, pe la pagina 100 găsim și rezultatele cercetărilor care s-au încheiat cică pe 15 decembrie 2006:



Ca urmare, nici nu e de mirare că în 2005 deja știau efectele superovulației de la caprele cărora de fapt doar în 2006 le-au aplicat tratamentele necesare (pagina 101 și pagina 102):



În concluzie, trebuie să apreciem la adevărate ei valoare premiera pe plan mondial a quadripletului format din cadrele universitare de tot Rodica Bercu, Marius Făgăraș, Lucica Tofan și Anca Lepădatu. Nu mă miram dacă la colectivul de redactori-editori era nominalizată și Mama Omida, în calitate de consultantă de specialitate...


P.S. Dacă în volum erau rezultate inclusiv din 2008, înseamnă că acesta a fost publicat în cel mai bun caz în 2009, deși dacă tipăritura a fost disponibilă doar în acest an înseamnă că de fapt în precedentele luni (poate 2010, dar s-ar putea ca de fapt să fi ieșit de sub tipar chiar în 2011).
Ar fi de un real interes ca în volumul 15 (cel care aparent ar fi publicat în 2011) să aflăm rezultatele cercetărilor ce urmează să fie realizate în 2012, 2013 sau chiar 2014...

miercuri, 9 martie 2011

atacă alienu' mioritic

Cadavre de țestoase cărora le lipsește partea superioară a carapacei și au oasele îndoite din interior spre exterior?
O fi ieșit ceva din ele cu o forță...



N-am auzit să fi turnat Ridley Scott în România vreun episod al serialului Alien.
Poate era Sigourney Weaver în dosul unei tufe cu niște aruncătoare de flăcări?
Acum încep să intru la bănuială cine dă foc stufului prin deltă... vesel

marți, 8 martie 2011

un 1984 in stil mioritic

George Orwell a scris în 1948 un roman intitulat "1984" în care era vorba de un regim totalitar care, printre altele, rescria și istoria astfel încât evenimentele relatate să corespundă respectivului sistem social.
O analogie cu acea situație întâlnim și în zilele noastre, doar că nu în domenii care au conotații de ordin politic și social, cu mai degrabă legată de științele exacte.

Să presupunem că ne interesează raritățile din fauna României.
În această categorie se încadrează și speciile în cazul cărora sunt șanse practic neglijabile de a mai fi prezente pe teritoriul țării în prezent.
Un exemplu în acest sens este șarpele de nisip (Eryx jaculus).
Păi, și ne gândim să ne documentăm un pic în legătură cu acea specie...
Așa că luăm listele cu sursele bibliografice autohtone referitoare la speciile de reptile din țara asta... și în articolul semnat de Cogălniceanu și Andrei (1992) găsim menționată publicația lui Constantin Kirițescu, din 1902.
Adică lucrarea care are titlul din imaginea de mai jos (decupat din copia articolului original):


În respectivul articol Kirițescu relatează că în acel an (adică în 1902), domnul Dombrowski a capturat și predat la Muzeul Antipa câteva exemplare din respectiva specie rară:

Până acum totul e clar: unu' a prins în 1902 niște șerpi, i-a predat muzeu și specialistul de la respectivul muzeu a publicat în același an o lucrare cu detalii despre exemplarele respective.
Trece timpul... de fapt, un secol și ceva de la articolul menționat mai sus... și apare încă un articol (în 2006) referitor la aceleași exemplare:

Numai că din articolul publicat în 2006 aflăm că de fapt primul exemplar ar fi fost capturat în 1903, nu în 1902.
Autorii articolul din 2006 îl menționează ca sursă tot pe Kirițescu, doar că indică un articol de-al ăstuia din 1903.
Dacă verificăm la referințe ce anume articol indică autorii lucrării din 2006... găsim acolo precizat că lucrarea lui Kirișescu apărută în 1902 ar fi fost de fapt un articol scris în 1903 (că altfel cum naiba să scrie despre exemplare găsite DUPĂ publicarea articolului său care se referă la șerpii ăia?) :

Ca să fie și mai clară treaba, autorii articolul din 2006 precizează că și celelalte exemplare au fost capturate în 1903, nu în 1902:

Mă rog, așa o fi, dacă ăștia din 2006 așa spun.
Totuși, de curiozitate putem verifica articolul lui Kirițescu, la care pe ultima pagină dăm cu surprindere de precizarea clară: manuscrisul a fost redactat de el în decembrie 1902.


Bașca, în volumul respectiv este și lista cu lucrările apărute în seria respectivă în acel an... adică în 1902.


Păi, cum pana mea a descris Kirițescu în 1902 exemplarele care - conform autorilor articolului din 2006 - urmau să fie capturate anul următor de Dombrowski?
Ca să nu rămânem total nelămuriți, putem verifica și ce scrie Kirițescu în cartea sa publicată în 1930 (vezi mai jos coperta cu titlul volumului și alte repere):


Din asta aflăm (vezi mai jos copia paginii 58 din respectiva carte) că de fapt exemplarele alea au fost prinse de Dombrowski în 1904...


Asta da acuratețe!
Adică aceleași 4 exemplare de șerpi de nisip au fost capturate:
- în 1902 (conform articolului lui Kirițescu, din 1902),
- în 1903 (conform articolului lui Krecsak si Iftime, din 2006),
- în 1904 (conform cărții lui Kirițescu, din 1930).

Păi, până la urmă de câte ori au fost prinși nenorociții ăia de șerpi?!?

P.S. Dacă te iei după lucrările menționate mai sus, autorii respectiv fie rescriau și citau evenimente anterioare în funcție de cum li se părea mai potrivit (cam ca în romanul 1984 a lui Orwell) sau eventual Dombrowski suferea de Parkinson combinat cu Alzheimer și a prins în repetate ori aceleași exemplare, uitând că le-a capturat deja și chiar le-a predat cel puțin odată muzeului Antipa...