Pupa-m-ai în blog!

pe modelul "Oricum nu citește nimeni"?

2011-09-19T18:37:00.005+03:00

Cică pe la noi apar și cărți de specialitate...
Mă rog, așa o fi, doar că omu' poate avea surprize dacă eventual se mai și uită prin ele.
De exemplu, o doamnă de pe la Universitatea de Medicină Veterinară din Iași a scos vreo două: una despre țestoase, cealaltă despre șerpi și șopârle...

Până la copertă nici-o problemă:

dar când cititorul ajunge pe la pagina 120, află că printre șerpi și șopârle s-ar afla și salamandrele.
O fi pe modelul îi dăm copy&paste și paginilor despre alea, că doar și ele au coadă - chit că-s amfibieni...
E doar bonus faptul că ar exista cică doar o specie prin familia Salamandridae, deși dacă ne gândim măcar puțin poate ne dăm seama că doar genul Salamandra are cel puțin vreo 6 specii numai în Europa.

ca urmare nici nu mai trebuie să ne mire că după câteva pagini aflăm că de fapt și tritonii ar fi niște "șopârle mici"...

Bravo!
Îți dai seama ce încredere poți avea în detaliile din publicații ale unor asemenea persoane care, din ceva motiv, ajung chiar să predea cursuri universitare...

delta mioritica "manageriata" de nurca europeana

2011-08-16T16:01:00.011+03:00

In urma cu vreo doua luni a aparut de sub tipar cartea intitulata "Manual de management al nurcii europene (Mustela lutreola) in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii - Romania".
Publicatia este de format A4, are 53 pagini in limba romana si 53 pagini in limba engleza (deci teoretic are 106 pagini, doar ca partea in limba engleza nu este in continuarea celei romane, si nici invers nu e valabil - deoarece dintr-o parte sunt cele 53 pagini in romana, dar daca intorci pe dos si cu "capul in jos" publicatia atunci poti citi cele 53 pagini in limba engleza...).

Cartea (nu a fost redactata de nurca, asa cum ar sugera titlul, ci) a fost realizata de specialistii de la INCDDD-Tulcea, in cadrul unui contract incheiat cu ARBDD-Tulcea, derulat ca parte a proiectului international Danube Parks.

Lucrarea cuprinde o parte introductiva, paragrafe cu detalii tehnice si stiintifice referitoare la statutul, descrierea, biologia, etologia, distributia speciei (la nivel european, national, regional/local) etc.
Poate că informatiile (cele mai) valoroase (deci necompilate, originale - adică alea care chiar merită să fie citite/utilizate/citate) sunt in partea cu detaliile legate de locurile de captura, perioadele de observatii si caracteristici locale ale populatiei din Delta - a carei marime este estimata la cca 1000 exemplare (bazat pe rezultatele investigatiilor din perioada 2002 - 2011): practic, pana la urma asta este informatia care merita a fi retinuta de publicul nu neaparat specializat in studiul mamiferelor...

Cartea cuprinde si o sectiune destul de consistenta (19 de pagini din totalul de 53) cu aspecte de management, plan de actiune, propuneri pentru studiul nurcii europene.

Publicatia, realizata in tiraj redus, poate fi solicitata de la INCDDD-Tulcea.

broșură despre RBDD

2011-07-22T16:30:00.004+03:00

Recent a apărut broșura bilingvă intitulată "Rezervația Biosferei Delta Dunării - Ghidul vizitatorului / Danube Delta Biosphere Reserve visitor's guide".

Lucrarea are 150 pagini de format A5 și include:
- caracterizarea generală a rezervației;
- prezentarea pe scurt a zonelor strict protejate;
- trecerea în reviste a unor obiective turistice;
- sfaturi pentru turiști;
- scurtă detaliere a traseelor turistice din perimetrul R.B.D.D.;
- harta zonei.

Broșura a fost realizată în cadrul unui proiect finanțat de European Regional Development Fund, fiind probabil distribuită de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (în tipăritură nu este specificat tirajul...), sau dacă nu, atunci aveți o soluție aici

bipedu' mioritic...

2011-07-15T20:27:00.003+03:00

și ne mai mirăm că vreo 100.000 de analfabeți nu au trecut examenul de bacalaureat în 2011 ?

rank

2011-07-04T12:21:00.004+03:00

cică ar crește rating-ul oricărui blog dacă are doar o pagină cu una din următoarele expresii:
- Osama bin Laden
- sex
- terorism
- escort service

pe plaiurile mioritice cică la ascensiunea în "rank" ar contribui expresii ca:
- manele
- Traian Băsescu
- sexy brăileanca
- bilete Metrorex

calu' troian... din deltă

2011-06-29T10:47:00.009+03:00

animalele domestice lăsate de izbeliște pot fi folosite pentru a pune copita pe echivalentul a sute de mii de euroi de la bugetul de stat... bani tocmai buni de tocat...

țeapa numită turism în deltă

2011-06-28T09:45:00.013+03:00

Mai sunt unii pe care-i lovește damblaua de a veni în deltă
(o fi de la prea multe romane tematice sau eventual de la poveștile cu frunzulița plagiată a Nuțicii pentru câteva sute de mii de euroi de pe site-ul unei firme de transport irlandeze...)
Așa că dacă-și propun să stea la cort, păi poate au șansa de a afla înainte de a intra în deltă că e cică permisă camparea doar în locuri amenajate în acest scop: adică practic niciunde, deoarece niciun loc "mai" natural din delta propriu-zisă nu este amenajat pentru campare...
Deci, dacă tot stă omu'-n intravilan, atunci rămâne varianta cu pensiunile - care cam sunt toate prin localități, majoritatea în zonele Crișan, Mila 23 și Sfântu Gheorghe, în rest sunt mai degrabă chestii cu circuit-închis, ca vilele Sulfinei Barbu, a lui Silvian Ionescu sau ca asta plasată în capătul din amonte a comunei Maliuc:

că altfel, cazarea prin locurile care chiar merită de vizitat s-ar putea rezuma la umplerea cu păduchi prin pseudo-bordeie de genul ăsta:
sau în câte o versiune mai modernă a unui fel de coteț acoperit cu stuf și cu folie de plastic pe post de geam:

Ca urmare, ăia care nu pleacă în vacanță pentru a face economii au la dispoziție ofertele unor firme care au transformat cherhanalele în hoteluri, cum s-a întâmplat în cazul celei de la Mila 35 (pe brațul Tulcea):

Că doar de ce să folosească o cherhana pe rol de cherhana, dacă oricum nu prea mai e cerere pentru pește dulcicol?
Unii concesionari ai activităților de pescuit au completat serviciul de cazare cu oferte pentru pescuit sportiv, cum s-a întâmplat în cazul fostei cherhanale de la intersecția de canale dintre lacurile Matița și Babina. În speță, afaceristul Robert Răduță a investit în amenajarea cu niște scânduri puse pe piloni în ceva mai mult de o duzină de locuri situate de-a lungul canalului Lopatna Nouă (care leagă lacul Matița de zona din care se poate ajunge în lacul Roșca și vestul lacului Merhei). Aceste... să le zicem "infrastructuri turistice"... arată cam așa:

Practic au pus aceste scânduri doar în apropierea pâlcurilor de salcie, că în alte locuri de unde să iei umbră? Iar procedura e cam asta: se reped cu câte un grupuleț de pasionați undițari, îi debarcă la aceste "stand"-uri ca să dea cu lanseta prin apă pentru câteva ore, apoi îi recuperează pe săracii plictisiți crunt din cauză că mare lucru nu ai ce să vezi (practic te poți holba la un zid de stuf întrerupt de pâlcurile de salcie sub care transpiră ăia de speră să prindă somnii uriași dispăruți cu decenii în urmă din deltă. Ăia care au noroc prind câte o vreme cu un pic de vânt, că în caz contrar îi mănâncă țânțăroaicele, indiferent cu câte chimicale repelente încearcă să-și provoace cancer de piele).

În linii mari cam așa stă treaba cu turismul, deși n-am amintit de micii rechini care îți oferă câte o plimbare cu barca, șalupa sau dacă vrei chiar să nu ai contact cu realitatea - atunci în pontoane-dormitor.

hai să ne panicăm!

2011-06-14T16:10:00.006+03:00

e la modă să ne panicăm
pentru ce?
păi, practic pentru orice!
scoate fum un vulcan din Islanda? neapărat trebuie să intrăm în criză nervoasă!
leșină un cal prin Letea? e obligatoriu să ne dăm cu capul de pereți!
s-a cufurit unu' într-o pungă de grâu din Germania? e clar că e nevoie să ne isterizăm!

cam așa și cu protecția naturii...

diverse foruri de nivel european scot pe bandă rulantă (cam cum produce doctori Universitatea din Galați) rapoarte despre "scăderea biodiversității"... urmate imediat de constatări privind necesitatea de a "stopa fenomenul"... cum altfel decât prin alocarea a jde miliarde de euroi pompați (în mod tradițional, aiurea) în așa-numite "programe de conservare și reabilitare" (care până la urmă se rezumă la tipărirea unor pliante și o grămadă de călătorii prin workshopuri și seminarii organizate - al naibii - întotdeauna în celelalte țări ale UE).
normal, mioru' e constant pe net și se inspiră puternic din povestirile vesticilor, așa că și noi simțim nevoia de a ne tăvăli în chinuri pe motiv că dispare ursu' din păduri, sfrânciocul roșiatic din plopii de lângă șosele, șarpele de nisip de la Dealurile Beștepe, lostrița din râurile maramureșene și... cică și rusaliile din Delta Dunării.
Bine, asta din urmă se poate repeta la nesfârșit pe la simpozioanele organizate din iulie până în aprilie. Nu de alta dar numai așa o să pară credibil. Deoarece, dacă vă pune draq să organizați pe la Tulcea vreo întâlnire în mai - iunie, dedicată dispariției acestor efemeroptere, păi poate ieși pe dos treaba, deoarece dacă evenimentul include și o deplasare de teren, iar vaporul pornește din zona falezei orașului... puteți constata chestii din astea:

- plutesc niște exuvii (piele năpârlită de larve) mari de tot chiar în apa ce trece pe lângă navă:

- dar nu una sau două, ci duzini de asemenea resturi ale rusaliilor, lăsate în urmă de adulții proaspăt eclozați:

- și dacă vă uitați prin apă de-a lungul traseului, de la bifurcația braț Chilia - braț Tulcea până la mama draq pe principalele canalele din inima deltei, veți avea bănuiala că este vorba de sute de mii de exemplare ale speciei "dispărute" conform politically correctness-ului din minciunile trase la simpozioane și prin mediile virtuale de "îngrijorații pentru soarta planetei"...

părerea mea e ca susținătorii ideii că mediul se degradează ar trebui să-și taie venele și-n lung, și-n lat, ca semn de protest față de nepăsarea celorlalți semeni!
așa ar fi șanse ca planeta să fie populată de mai puțini proști...

oportunități

2011-03-28T10:10:00.003+03:00

Deja devine rentabil să construiască pe mal (desigur din fonduri europene) o fabrică de prelucrat materiale plastice...

da' cum mă-sa?!

2011-03-24T20:12:00.007+02:00

Despre o remarcabilă performanță a Universității Ovidius din Constanța puteți afla frunzărind volumul cică publicat de ei în 2005:

De ce e remarcabilă performanța iecsperților universitari de tot constănțeni?
E simplu!
Deoarece în 2005 deja publicau rezultatele care urmau să fie obținute în 2006, 2007 și chiar 2008.

Astfel, la pagina 18 a respectivului volum aflăm că trei din Bulgaria (Zheni Nanova, Asya Dragoeva și Vanya Kalcheva) urmau să recolteze în iulie 2006 niște șovârv (Origanum vulgare) pe care apoi experimentau tot felul de chestii care-i interesa probabil doar pe ei...

La pagina 27 Daciana Sava si ALina Matica ne informa ce urmau să vadă peste vreo doi - trei ani (adică în vara și toamna anului 2007, respectiv în primăvara și vara anului 2008) prin parcul Teatrului Național din Constanța.

La pagina 33 a publicației din 2005 ne lămurim de faptul că în 2006 și 2007 două constănțence (Daciana Sava și Andra Cristina Trifa) au studiat ÎN AVANS cu un an - doi... flora medicinală din pădurea Fântânița-Murfatlar:

La pagina 49 avem privilegiul de a afla că trei tulceni știau deja în 2005 ce vor vedea în perioada 2006 - 2008 prin Deltă:

Așa că nici măcar nu are de ce să ne surprindă că la pagina 59 avem confirmarea că al patrulea tulcean deja în 2005 consulta o pagină de net pe care a accesat-o pe 1 martie 2008:

Iar faptul că în 2005 sunt citate lucrări care sunt publicate în 2008 (după cum reiese din pagina 62 a respectivului volum) chiar devine un lucru de la sine înțeles pentru universitarii constănțeni:

Și chiar trebuie să ne îngrijoreze faptul că la pagina 63 este citat în 2005 o lucrare doar cu un an mai târziu:

La pagina 84 aflăm ce a susținut în 2006 (la ceva congres din Corea) autorul articolului publicat cică în 2005:

Ajungând pe la sfârșitul volumului publicat în 2005, pe la pagina 100 găsim și rezultatele cercetărilor care s-au încheiat cică pe 15 decembrie 2006:

Ca urmare, nici nu e de mirare că în 2005 deja știau efectele superovulației de la caprele cărora de fapt doar în 2006 le-au aplicat tratamentele necesare (pagina 101 și pagina 102):

În concluzie, trebuie să apreciem la adevărate ei valoare premiera pe plan mondial a quadripletului format din cadrele universitare de tot Rodica Bercu, Marius Făgăraș, Lucica Tofan și Anca Lepădatu. Nu mă miram dacă la colectivul de redactori-editori era nominalizată și Mama Omida, în calitate de consultantă de specialitate...

P.S. Dacă în volum erau rezultate inclusiv din 2008, înseamnă că acesta a fost publicat în cel mai bun caz în 2009, deși dacă tipăritura a fost disponibilă doar în acest an înseamnă că de fapt în precedentele luni (poate 2010, dar s-ar putea ca de fapt să fi ieșit de sub tipar chiar în 2011).
Ar fi de un real interes ca în volumul 15 (cel care aparent ar fi publicat în 2011) să aflăm rezultatele cercetărilor ce urmează să fie realizate în 2012, 2013 sau chiar 2014...

atacă alienu' mioritic

2011-03-09T08:59:00.002+02:00

Cadavre de țestoase cărora le lipsește partea superioară a carapacei și au oasele îndoite din interior spre exterior?
O fi ieșit ceva din ele cu o forță...

N-am auzit să fi turnat Ridley Scott în România vreun episod al serialului Alien.
Poate era Sigourney Weaver în dosul unei tufe cu niște aruncătoare de flăcări?
Acum încep să intru la bănuială cine dă foc stufului prin deltă...

un 1984 in stil mioritic

2011-03-08T13:19:00.021+02:00

George Orwell a scris în 1948 un roman intitulat "1984" în care era vorba de un regim totalitar care, printre altele, rescria și istoria astfel încât evenimentele relatate să corespundă respectivului sistem social.
O analogie cu acea situație întâlnim și în zilele noastre, doar că nu în domenii care au conotații de ordin politic și social, cu mai degrabă legată de științele exacte.

Să presupunem că ne interesează raritățile din fauna României.
În această categorie se încadrează și speciile în cazul cărora sunt șanse practic neglijabile de a mai fi prezente pe teritoriul țării în prezent.
Un exemplu în acest sens este șarpele de nisip (Eryx jaculus).
Păi, și ne gândim să ne documentăm un pic în legătură cu acea specie...
Așa că luăm listele cu sursele bibliografice autohtone referitoare la speciile de reptile din țara asta... și în articolul semnat de Cogălniceanu și Andrei (1992) găsim menționată publicația lui Constantin Kirițescu, din 1902.
Adică lucrarea care are titlul din imaginea de mai jos (decupat din copia articolului original):

În respectivul articol Kirițescu relatează că în acel an (adică în 1902), domnul Dombrowski a capturat și predat la Muzeul Antipa câteva exemplare din respectiva specie rară:

Până acum totul e clar: unu' a prins în 1902 niște șerpi, i-a predat muzeu și specialistul de la respectivul muzeu a publicat în același an o lucrare cu detalii despre exemplarele respective.
Trece timpul... de fapt, un secol și ceva de la articolul menționat mai sus... și apare încă un articol (în 2006) referitor la aceleași exemplare:

Numai că din articolul publicat în 2006 aflăm că de fapt primul exemplar ar fi fost capturat în 1903, nu în 1902.
Autorii articolul din 2006 îl menționează ca sursă tot pe Kirițescu, doar că indică un articol de-al ăstuia din 1903.
Dacă verificăm la referințe ce anume articol indică autorii lucrării din 2006... găsim acolo precizat că lucrarea lui Kirișescu apărută în 1902 ar fi fost de fapt un articol scris în 1903 (că altfel cum naiba să scrie despre exemplare găsite DUPĂ publicarea articolului său care se referă la șerpii ăia?) :

Ca să fie și mai clară treaba, autorii articolul din 2006 precizează că și celelalte exemplare au fost capturate în 1903, nu în 1902:

Mă rog, așa o fi, dacă ăștia din 2006 așa spun.
Totuși, de curiozitate putem verifica articolul lui Kirițescu, la care pe ultima pagină dăm cu surprindere de precizarea clară: manuscrisul a fost redactat de el în decembrie 1902.

Bașca, în volumul respectiv este și lista cu lucrările apărute în seria respectivă în acel an... adică în 1902.

Păi, cum pana mea a descris Kirițescu în 1902 exemplarele care - conform autorilor articolului din 2006 - urmau să fie capturate anul următor de Dombrowski?
Ca să nu rămânem total nelămuriți, putem verifica și ce scrie Kirițescu în cartea sa publicată în 1930 (vezi mai jos coperta cu titlul volumului și alte repere):

Din asta aflăm (vezi mai jos copia paginii 58 din respectiva carte) că de fapt exemplarele alea au fost prinse de Dombrowski în 1904...

Asta da acuratețe!
Adică aceleași 4 exemplare de șerpi de nisip au fost capturate:
- în 1902 (conform articolului lui Kirițescu, din 1902),
- în 1903 (conform articolului lui Krecsak si Iftime, din 2006),
- în 1904 (conform cărții lui Kirițescu, din 1930).

Păi, până la urmă de câte ori au fost prinși nenorociții ăia de șerpi?!?

P.S. Dacă te iei după lucrările menționate mai sus, autorii respectiv fie rescriau și citau evenimente anterioare în funcție de cum li se părea mai potrivit (cam ca în romanul 1984 a lui Orwell) sau eventual Dombrowski suferea de Parkinson combinat cu Alzheimer și a prins în repetate ori aceleași exemplare, uitând că le-a capturat deja și chiar le-a predat cel puțin odată muzeului Antipa...

Poanta Verde

2011-02-28T16:38:00.006+02:00

Cică Mugur Mihăiescu, de la Vacanța Mare, a fost ales președintele așa-numitului Partid Verde.
(sursă)
O fi o știre la mișto...

P.S. Nu m-ar surprinde să aflu că secretarul general al acelei formațiuni politice este Borat, iar pe lista membrilor fondatori să-i găsesc pe Stan și Bran...

puțini, dar măcar în număr mare

2011-02-24T19:33:00.012+02:00

Paranoia ceaușistă a avut la un moment dat ca rezultat ordinul nescris că nu este voie să fie ascultat în grup postul Europa Liberă.
Grijulii securiști au și stabilit că un grup este reprezentat de două sau mai multe persoane.
Una din problemele create de asemenea absurditate era dacă o femeie gravidă este catalogabilă ca grup când trage cu urechea la emisiunile difuzate din Germania de Vest (sau unde naiba avea sediul acel radio) ?
Eh, ceva analog acestui aspect este și într-un articol recent (din 2009) publicat în revista clujeană AACL Bioflux.
Prin numărul 2 al volumului 2 al respectivul periodic dau de o lucrare despre tritonii din parcul Cișmigiu.
Pe pagina 188 am ocazia să aflu că pe 4 octombrie (nu scrie anul, dar am dedus că e vorba de 2008) autorii au găsit pe acolo 13 adulți și 7 juvenili (subadulți).

În schimb, pe pagina 191 aflu că majoritatea celor 7 subadulți a fost observată stând în grupuri mari (adică formate de numeroși subadulți).

Păi, cât de mari puteau fi grupurile formate din acel număr total de 7 exemplare?

Chiar dacă presupunem că acei 7 tritoni subadulți au format doar două grupuri, atunci:
- fie grupul mare era format din 4 exemplare și grupul mic din 3 exemplare,
- fie grupul mare era fi format din 5 exemplare și grupul mic din 2 exemplare.
(în caz că un grup era format din 6 exemplare... păi atunci mai rămânea doar un exemplar pentru celălalt "grup"; iar dacă grupul ar fi fost format din 7 exemplare... păi atunci al "doilea" grup ar fi fost format din 0 exemplare)

Că altă variantă ar fi doar următoarea: subadulții ăia erau de fapt TOȚI femele, pe deasupra pline de ouă (adică să zicem că într-un fel erau "gravide", chiar la tritoni nu prea se poate vorbi de starea caracteristică mamiferelor)... deci fiecare exemplar în sine era ca un grup de vreo 100 (sau mai multe) "exemplare".
În aceste condiții autorii puteau considera că și dacă au găsit câte un subadult în fiecare loc, de fapt au dat de 7 grupuri a câte 100 de exemplare.

welcom TO ȚEAPA europe

2011-02-16T14:40:00.006+02:00

Sosește azi următorul mesaj:

"Bună ziua prenume & nume,

Aţi primit mini-ghidul managerului de proiecte europene 2011 (20 de pagini)
Dacă nu l-aţi primit daţi click aici pentru a-l descărca acum
Sunt la dispoziţia dumneavoastră pentru orice întrebări cu privire la subvenţiile europene pentru organizaţia dvs.
Cu stimă,
Dominique Guillard
Tel 33 1 42 54 60 64
Welcomeurope
38 rue Léon
- F - 75018 Paris
www.welcomeurope.com "

OK, dar cum de fapt nu am primit acel ghid încurajator de scurt (20 de pagini) și cu titlu impresionant, eram pe cale să am impresia ca sunt pe cale să am acces la niște sfaturi de-a dreptul dumnezeiești privind modul în care să scriu propuneri 100% câștigătoare.
Așa ca am "dat click" pe locul indicat de comis-voiajorul virtual și am solicitat publicația respectivă.
Peste un sfert de oră chiar primesc un e-mail, din care reiesea ceva de genul:
Țeapă! Bă, milog est-european, tu credeai că primești de la vest-europeni moca vreo chestie care să-ți fie utilă? Ia de aici partea cu coperta și paginile cu publicitate pentru acea publicație, iar dacă cumva vrei să ai și ceva folositor, păi ia sari cu 100 de euro, nene! (prețul publicației l-am aflat doar după ce am completat formularul si am putut accesa pagina www cu detaliile respective) Că termenul până la care ai fi avut reducere a fost în urmă cu o lună, bă, fraier mioritic!

In limbaj diplomatic pasajul de mai sus a fost formulat astfel:

"Buna ziua, Mr nume
Ca urmare a cererii dvs., va rugam sa gasiti atasat « Mini-Ghidul managerului de proiecte europene 2011 ».
Acest ghid va va pune la dispozitie informatiile necesare pentru:
- Pregatirea proiectului dumneavoastra
- Formalizarea cererii dumneavoastra

Acest ghid este doar un extras din Ghidul managerului de proiecte europene 2011, care contine 140 de pagini de sfaturi operationale. Daca doriti sa-l comandati,
-41% reducere pâna la 15 ianuarie 2011

Click aici acum:www.welcomeurope.com/default.asp?id=96
Sau faceti clic mai jos pentru a descarca bonul de comanda www.welcomeurope.com/doc/formularul_de_comanda_ghidul_fonduri_europene .pdf

Pentru orice întrebari sau sugestii Echipa Welcomeurope va sta la dispozitie la :
- tel: : +33 (0) 1 42 54 60 64
- e-mail : premium@welcomeurope.com

Cu cele mai bune sentimente,
Dominique Guillard
Tel 33 1 42 54 60 64
Welcomeurope
38, rue Léon - F - 75018 Paris
www.welcomeurope.com "

cum preparăm păsări rare?

2011-02-15T12:00:00.011+02:00

Administrația Fluvială a Dunării de Jos (Galați) a scos la licitație un proiect gras (de vreo 7 milioane RON) pentru monitorizarea efectelor pe care le vor avea niște ample lucrări hidrotehnice planificate fie în perimetrul, fie în imediata vecinătate a mai multor arii protejate de nivel european de pe sectorul Călărași - Brăila a Dunării.
Brici!
Normal, experți în tot felul de domenii se grăbeau de-și rupeau fluierele ca să se înfige în câte o halcă a ciolanului...
Printre ei și crema ornitologilor mioritici.
Legat de modul în care se monitorizează păsările, în caietul de sarcini sunt și ceva precizări punctuale... de exemplu, inclusiv pentru a realiza investigații avifaunistice NOAPTEA pentru monitorizarea efectului unor activități care se desfășoară DOAR ZIUA.
Și ce fac ornitologii noaptea?
Păi, ăla care a redactat acea parte a caietului de sarcini a stabilit că "observatorii vor observa si vor asculta timp de 5 minute cu folosirea unei lanterne puternice cu spot focalizat (1000000candela) pentru a căuta alte posibile păsări".
Deci 1 milion de candela va avea acel bec.
Știți care este efectul acelui bec?
La acea putere, dacă aprinzi lanterna, ia foc foaia de hârtie ținută în raza spotului luminos.
Pe baza acestui aspect am înțeles două detalii vizate indirect de fraza citată:
1. observatorii vor asculta în timp ce folosesc lanterna deoarece păsările vor țipa (alea mazochiste, de plăcere) când cade pe ele acea undă puternică;
2. cu ajutorul acelui dispozitiv păsările vor fi marcate prin prăjire, în loc să fie folosită metoda greoaie a inelărilor.
Deci, dacă în Bulgaria, Grecia sau Egipt sunt depistate păsări pe jumătate arse, e clar că alea au trecut prin zona Parcului Natural Balta Mică a Brăilei sau de-a lungul ariei protejate Canaralele Dunării.
În sfârșit am priceput că expresia "păsări rare" provine de la expresia "rare" (= o carne mai puțin prăjită... adică în sânge) folosită în gastronomia engleză, referindu-se la exemplare perpelite doar în parte cu ocazia monitorizării impactului asupra biodiversității a activităților de implementare a proiectului I.S.P.A. (mă rog, Coridorul de Transport Pan-European nr. VII).

În concepția celui care a redactat partea cu monitorizarea păsărilor nocturne ne-ignifuge, ornitologul perfect pentru acea sarcină arată probabil așa:

ipocrizia pe culmile ironiei (și invers)

2011-02-08T16:47:00.012+02:00

Mare eveniment la Parlamentul European!
Pe loc de cinste pelicanul împușcat în cel mai bun caz numai în cioc lângă Uzlina (asta-i în Delta Dunării) în ianuarie 2009 (vezi aici), deci pe vremea când pseudomesianicul cartofor al lui SOV era guvernatorul (link spre știrea numirii) Rezervației Biosferei Delta Dunării (nu pentru a administra niscaiva afaceri imobiliare - link spre știre - ale "mogulului" care face naveta între câte un tratament medical și câte un arest preventiv).
Mă refer la imaginea de mai jos (fotografia e de aici , însă chiar dacă acolo nu amintește autorul, poza a fost făcută de agentul turistic Iliuță Goean - le-a pus pe pagina lui www /chiar dacă acum nu am mai dat de ea acolo/ ... la vremea când au semnalat cazul autorităților - desigur înainte să se asigure că "vânătorii" nu sunt eventual parlamentari...).

La doi ani de la acel caz de braconaj clar nesoluționat de respectivul demnitar, tot el gâlgâie (la un eveniment organizat împreună cu odrasla ex-ministrului agriculturii împușcat în ouă) cum ar trebui administrat RBDD-ul...
(merită de ascultat cap-coadă eco-gargara din înregistrarea de mai jos chiar și numai din cauză că este doldora de expresii din limbajul de lemn - de esență moale -, specific epocii post-decembriste)

Din câte se pare iuroparlamentarii pesediști sunt pe cale de a reuși s-o impedice pe Nuțica să declare budele costiere drept obiective de interes național (vezi aici după ce se screm pedeliștii)

Laguna made in Transilvania

2011-01-31T20:11:00.018+02:00

Hai să zicem că suntem și noi interesați de litoralul românesc, nu doar Comisia Europeană.
Așa că ne gândim că poate o fi ceva de văzut pe aici și în afară de telegondola lui Mazăre (apropo, s-o fi întrebând cineva cum o mai duc palmierii lui Agathon?).
Mai ales că Udrea susține că frunza mioritică a turismului nu face nici cât o ceapă degerată fără Deltă.
Păi, ce naiba există în zona asta?
O grămadă de stuf între brațe și un complex lagunar la sud de asta.
OK...
Cu stufu' e clară treaba (doar turiștii americani îl confundă cu niște porumb suficient de pipernicit încât să reflecte bunăstarea est-europeană).
Așa că să vedem cum stăm cu lagunele?
Aoleu! Cică e de interes conservativ prioritar pentru Uniunea Europeană! I-au dat și un cod nenorociții de vest-europeni (1150), numind acest mediu de viață "Coastal lagoons".
Eh, acum asta e! Dacă fix asta le lipsea, hai... treacă de la noi!
Avem însă o mică problemă: cică suntem stat membru UE, iar ăia vor să băgăm habitatele de acest gen în plasa (mă rog, ei îi spun rețea) numită Natura 2000.
Păi, trebuie cumva să depistăm cum arată și pe unde o fi lagunele alea, nu?
Așa că apelăm la o premoniție care s-a materializat prin publicația cu această copertă:

De ce premoniție?
Păi, deja pe copertă vorbește de amendamentele pe care România și Bulgaria le-au propus în 2006, deși cartea a fost publicată cu un an mai devreme (adică în 2005):

Eh, la noi deja devine tradiție să publici anul ăsta și rezultatele pe care le vei obține anul viitor. Aveți un alt exemplu pe pagina indicată de acest link
Mă rog, căutăm prin carte să vedem unde scrie cam cum numim noi habitatul căruia englezii îi spun "Coastal lagoons" și găsim pagina asta:

Așa aflăm că în România lagunele costiere sunt reprezentate de așa-numitele Comunități vest-pontice cu Ruppia maritima (Ruppia asta e o plantă, nu moneda națională a țării de unde provin concetățenii noștri cărora le acordă în ultimii ani o atenție deosebită Franța și Germania).

Mai căutăm prin cartea aia până ne convingem că în sistemul românesc de clasificare a habitatelor (că așa scrie pe capul de tabel) ăsta cu Ruppia este singurul tip de habitat care corespunde lagunelor costiere.
Păi, dacă asta avem, cu asta ne mulțumim și ne ducem la volumul cu detalii (pe care îl corecta publicația cu premoniția). Orientându-ne după codul indicat în tabel, găsim pagina despre lagunele costiere:

Și acolo aflăm că singurul tip de habitat care corespunde lagunelor costiere nu este în complexul lagunar, ci la sud de acesta, de la Midia până pe la Mangalia.
Dacă asta nu ar fi suficientă surpriză, suntem asigurați că habitatele tipice pentru lagune costiere sunt bine-mersi prin Transilvania... la Someșeni, Turda și Ocna Sibiului:

Deci nu degeaba se spune că ardeleanu'-i gospodar! A convins Uniunea Europeană că habitatele tipice litoralul românesc sunt de fapt în Ardeal.
Până să mă uit prin cartea cu premoniții aș fi jurat că lagunele costiere sunt în zona complexului lagunar Razim-Sinoe.
Muream prost și yo, dar și vest-europenii dacă nu publica WWF cartea aia în cadrul proiectului abreviat LIFE 05NAT/RO/000176 (intitulat "Habitate Prioritare Alpine, Subalpine și Forestiere în România").
Bine că nu era un proiect despre habitate prioritare marine, costiere sau din deltă... că ne trezeam cu vreo carte din care să reiasă că dunele de la Caraorman sunt între Sibiu și Timișoara.
Normal, pe banii Uniunii Europene, că LIFE este abrevierea de la un program finanțat de Comisia Europeană.

P.S. Nu trebuie să vă agitați, că scrie pe acolo mărunt că numai în cazul comunităților cu Ruppia de pe litoralul Mării Negre e vorba de încadrarea lor în tipul de habitat "Coastal lagoons". Totuși asta nu prea schimbă radical situația că în zona lagunară nu există lagune - dacă ar fi să ne luăm după respectivele publicații...

urmează văruiala... pe partea de vest...

2011-01-13T19:50:00.004+02:00

Și a demarat în trombă acțiunea de tencuire...

Iar după trei zile de la precedenta fotografie, situația arăta așa:

Vă rog să remarcați performanța deosebită care a constat în îndepărtarea de pe colțul din dreapta (jos) a mesei atât a unei cârpe, cât și a unui cablu electric astfel încât să nu fie deranjat vreun alt obiect din cameră...

Așa că după Dobrogea de est am trecut în revistă situația păsărilor din Dobrogea de vest (că în partea centrală a platoului ce naiba să vezi?).
Deci:
- lacul Hazarlâc: bocnă!
- Dunărea: umflată și fără sloiuri:

OK, pe maluri bălțile erau înghețate de-a lungul fluviului... inclusiv întinsurile formate din cauza nivelului crescut al Dunării:

Apoi:
- lacul Baciu: hai să fim serioși!
- lacul Vederoasa: norocul e că pe margine nu a înghețat, așa că lebede, lișițe, rațe etc. profită de ochiurile de apă... împreună cu păsările din localitatea Vlahii.
- lacul Dunăreni: bocnă.... mă rog, ceva pescăruși răzleți pe ici-colo
- lacul Oltina: vezi în imaginea de mai jos ce tare se înghesuiau păsările pe lac

- lacul Bugeac: păi, cam aceeași situație ca pe lacul Oltina:

Lângă șosea totuși erau niște bazine, la fel de înghețate ca lacul, dar măcar acolo se plictisea o duzină de lebede... la distanță suficient de mare pentru a nu fi deranjate de zgomotul scos de mașină în clipa în care i s-a blocat alternatorul.
Așa că n-am mai ajuns la Călărași și sudul Bărăganului, ci - după ce a fumegat puțin motorul - ne-am întors și cu alternatorul într-o rână am ajuns la Hanul Morilor (sau cum se numește intersecția de lângă Hârșova) de unde ne-a preluat o mașină solicitată prin telefon de la Tulcea:

Acasă, surpriză! Au mutat masa!

tencuiala... sincron

2011-01-11T22:15:00.013+02:00

În urmă cu nici o săptămână stăteam bine-mersi în biroul care arăta așa...

doar că era o mică problemă: deja începea să fie prea evident mucegaiul de pe perete în locurile unde se cam infiltra apa.
Așa că într-o dimineață ... brusc am golit încăperea.

OK, dar ce naiba să facă omu' în spațiul respectiv?
Normal... nimic!
Deci a rămas varianta cu terenu'...
Oricum tot erau zilele cu fraieritul voluntarilor ca să trimită observații despre păsări, ca apoi cei din conducerea diferitelor asociații ornitologice să se plimbe moca pe la simpozioane și alte întâlniri prin vestul Europei.
(că doar n-o să se ducă prin străinătate ăia care mai și ies să vadă situația reală...)

Așa că am luat la rând zonele din estul Dobrogei, ca să am o idee despre ce mai este la fața locului, că naiba se poate baza pe minciunile trase de diverși "iubitori ai naturii" pe o grămadă de yahoogroups-uri.
Prima oprire a fost în apropierea grindului Lupilor:

Ceață... cât cuprinde!
Așa că baza-i pe ureche...
În vreo jumate de oră au trecut câteva duzini de gârlițe și niscaiva sute de lebede care se hrănesc pe câmpurile agricole dintre sat și limita platoului continental.

Apoi urmează zona Istria - cică-i paradis al păsărilor:
Păsări: ciuciu!
În orice caz lacul Histria: bocnă!

La fel și lacul Nuntași:

Așa că dacă e vorba de păsări, alea-s undeva sus și doar în trecere:

Lacul Sinoe - înghețat practic total, dar măcar era și ceață... așa că doar câteva duzini de rațe și pescăruși stăteau degeaba pe la coada lacului:
Mai bine stăteam și mă uitam la lișițele și lebedele din bazinele de decantare a nu-știu-ce produse secundare care sunt cică deversate de către cei de la Petromidia...

Pe malul mării aproape că nici pescăruși nu erau... așa că ne-am informat asupra evoluției prețului terenurilor de pe grindul Chituc, unde tot vrea Consiliul Județean Constanța să se bage peste Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, sub înaltul patronaj al mafiei PDListo-PSDiste...
Lacul Gargalâc: bocnă! Păsări: ciuciu (= pescăruși)...
Lacul Siutghiol: păi, tot bocnă! Păsări: păi, tot ciuciu (= pescăruși)...
Lacul Agigea... la fel, înghețat, dar în afară de niște pescăruși, măcar erau ceva duzini de stârci cenușii, câte un cormoran mai mic, niscaiva rațe mai mari... etc. :

De apă neînghețată doar în portul Agigea am dat.
La fel și câteva sute bune de păsări... majoritatea lișițe, însă era și un număr destul de important de corcodei:

Măcar lacul Techirghiol nu era înghețat, iar pe acolo era printre altele și o aglomerare de călifari (nu-mi aduc aminte dacă în anii '60 ceva notabilități naturaliste scriau că acestea fac parte din categoria "păsărilor alb-negru" sau a "păsărilor colorate" catalogate Monumente ale Naturii):

Partea bună a epocii de promovare zgomotoasă a frunzei udriste pe la televizoare este că stațiunile turistice - exceptând Mamaia și eventual ceva locuri prahovene preferate de maneliști - sunt cam părăginite în mare parte... măcar în halul în care este una din fostele plaje amenajate în apropierea unui (tot fost) camping de la Techirghiol:

În ceea ce privește restul lacurilor de pe partea estică a Dobrogei, situația era cam similară majorității celorlalte corpuri acvatice: adică gheață cât cuprinde!
Lacul Plopu-Beibugeac:

Lacul Sărăturile-Murighiol:
(măcar pe ăsta din urmă erau câteva gârlițe și lebede printr-un ochi de apă din apropierea malului, în partea central-sudică a lacului)

P.S. Așa că pot fi lejer puse centrale eoliene și prin estul Dobrogei, că la câte păsări sunt pe aici sunt șanse mai mari ca paleta ălora să lovească vreun avion de la US Air Force... eventual noaptea și dacă pilotul e daltonist (că la cât de idioți sunt americani, ăștia angajează handicapați din cauza exagerării numite politically correctness)

țara-i în criză. silvicu' se piaptănă...

2010-11-21T17:12:00.002+02:00

Ce-i provoacă insomnie domnului Dr. ing. Cristian D. Stoiculescu?

Păi, din câte se pare... asta:

" STIMATE DOMNULE MINISTRU

Potrivit anunţului de pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor privind proiectul de H.G. privind aprobarea Planului de management al Parcului Natural Bucegi, în calitate de responsabil al studiilor de fundamentare al oficializării reţelei de parcuri naţionale din fondul forestier, vă transmit cu onoare observaţiile de mai jos.

Deşi ocupă abia 0,15 % din teritoriul naţional, Munţii Bucegi concentrează: - 74 % din amplitudinea altitudinală a ţării; - 24 % din formaţiile forestiere; - o treime din numărul de specii vegetale superioare; - cel mai mare număr de endemite, respectiv 90 din cei cca. 150 taxoni endemici din Carpaţii româneşti; - numărul maxim al endemitelor carpatice, adică 21 din totalul de 23 specii; -integralitatea formaţiilor forestiere de răşinoase în succesiunea lor naturală etc.

In consecinţă, Munţii Bucegi au fost omologaţi de WWF la nivel internaţional printre rarele „areale prioritare cu o valoare foarte înaltă a biodiversităţii”, de maximă relevanţă şi importanţă la nivel european. Acest fapt se datorează perpetuării patrimoniului său natural, protejat punctual prin acte normative emise în plin Război Mondial, când ţara era sfâşiată şi cu sute de mii de refugiaţi fără lucru şi fără adăpost iar, sub îndelungată ocupaţie străină sau sub dictatură, prin alte acte normative responsabile.

In plină pace şi democraţie, oficializaţi ca parc naţional prin Ord. fostului Minister al Apelor, Pădurilor şi Mediului Inconjurător nr. 7 / 27. I. 1990, Munţii Bucegi, în sfidarea comunităţii ştiinţifice, au fost subclasaţi arbitrar şi abuziv, prin corupţie politică, în parc natural (Legea nr. 5/2000). Această declasare, contrară vocaţiei ecologice a Bucegilor şi interesului naţional, serveşte însă de minune intereselor mafiote egoiste ale unui grup amoral de profitori. Că este aşa şi nu altfel, o dovedeşte involuţia stării Bucegilor în perioada ulterioară oficializării protejării lor, oglindită în Planul de management în discuţie. Printr-un efort şi o dăruire exemplară, colectivul Administraţiei Parcului a elaborat o documentaţie impresionantă, în conformitate cu o legislaţie incorectă şi cu impunerea unor măsuri nepotrivite şi ilegale, incompatibile cu valoarea naturalistică a acestui areal. Analizaţi numai ilegalităţile crase, de notorietate publică, din cele 2.063 ha incluse in zona de „dezvoltare” durabilă, în realitate de distrugere durabilă, din care 1.352 ha concentrate în U.P.V Obârşia Ialomiţei, din jud. Dâmboviţa şi decideţi dacă merită să vă asumaţi rolul de umbrelă politică.

Stimate Domnule Ministru, faţă de cele expuse, urmaţi exemplul precursorului Dvs., Dl. Prof. dr. doc. Simion Hâncu, în demnitatea care o deţineţi. Obţineţi în Consiliul de Miniştri redarea justificată a statutului de Parc Naţional Munţilor Bucegi. Apoi, dispuneţi refacerea planului de management în concordanţă cu interesul naţional atemporal, adică în acord cu interesul generaţiilor viitoare, cu vocaţia ecologică şi cu legile naturii şi nu cu interesele unui grup mafiot de care nu vă leagă nimic. Altfel, riscaţi ca istoriografia să vă consemneze negativ numele şi actele in analele demnitarilor naţionali şi europeni de mediu, iar perla coroanei alpine româneşti să ajungă în curând mahalaua şi maidanul de altitudine ale ţării lipsind viitorimea de zestrea naturală fabuloasă moştenită de la precursori, concomitent cu ruinarea ireversibilă a capitalului natural, singurul care mai poate atrage valuta nepoluantă.

Vă rog să primiţi, Domnule ministru, expresia distinselor mele sentimente.

DOMNULUI LASZLO BORBELY, MINISTRUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR"

(cică... "înregistrată la MMP cu nr. 8774/LB/18.11.2010 privind Planul de management al Parcului Natural Bucegi")

n-aș crede

2010-11-15T17:07:00.005+02:00

"Asta cu văicăreala sună a Delta. Treaba cu handicapaţii îi e specifică lui Cher. Probabil că au compus treaba asta împreună ca să dea link la alţii şi să creeze o diversiune menită să abată atenţia de la subiect.
E greu să mai ţină nasul pe sus acum când idolul lor de televiziune a făcut o chestie cam nasoală pe care ei se chinuie de ani să le-o reproşeze tuturor moderatorilor de forumuri care i-au cam şutuit de pe unde au fost. )" (vezi postarea aici )

Mare plictis tre' să fie în prima cocină felixiană dacă au început să-și dea afară inclusiv clonele și apoi se înjură de pe ele pe bloguri...

P.S. Ceaprăzare', yo-s bine-mersi pe un forum absolut neimportant și n-am nevoie să dau anonime.

morminte avizate de UE

2010-10-07T19:23:00.014+03:00

În țara asta sunt o grămadă de agitați din multe (pe cât posibil toate) motivele.
Unul dintre motivele principale pentru care o bună parte dintre ei se tăvălesc în chinuri este grija de a crea cumva aparența de eroi ai protecției mediului de pe plaiurile mioritice.
Pentru asta au la dispoziție o varietate mare de metode, începând de la văicăreala pe la diferite simpozioane din străinătate (păi, doar nu la cele autohtone!), trecând prin șirul continuu de tot felul de petiții către UE, până la propuneri aparte pe care să le facă de exemplu Comisiei Europene.
În legătură cu acest aspect din urmă am dat de o documentație oarecum macabră: includerea unui cimitir în rețeaua europeană de arii naturale protejate (rețea a cărei abreviere este: Natura 2000).
Pe scurt despre ce este vorba: o asociație din Transilvania propune să fie declarată rezervație cimitirul de la Peciu Nou, din județul Timiș ( link spre document ).

La pagina 7 a respectivului document se precizează și motivul pentru care acolo trebuie neapărat declarată o arie protejată (vezi secțiunea 4.2, intitulată Calitate și importanță):
- "... this is considered to be one of the best areas of Pannonic loess steppic grasslands" (adică ăsta este unul dintre cele mai bune locuri pentru niște pajiști ale stepei panonice, pe substrat de loess) și
- "This is one of the a few areas of Pilemia tigrina" (este una din puținele locuri unde există gândacul cu denumirea științifică Pilemia tigrina).

Dacă situația nu ar fi deja suficient de ironică, la partea referitoare la vulnerabilitatea ariei (vezi secțiunea 4.3 de pe aceeași pagină) se menționează un singur factor de risc la adresa ierburilor și gândacilor din cimitir:
- "Sirhelyek kialakitasa." (amenajarea de morminte).

Locul de amplasare a cimitirului din localitatea Peciu Nou (jud. Timiș), propus de a fi declarat arie naturală protejată la nivel european.

Deci, dacă Ministerul Mediului și Pădurilor prin tradiționala sa neatenție va aproba o asemenea propunere, atunci vom avea o situație în care săparea mormintelor într-un cimitir va fi motiv de un nou infringement (penalizare/amendare) dată României de către Comisia Europeană.

Din punct de vedere tehnic, acel tip de pajiște (codul Natura 2000 este 6250) este de interes conservativ prioritar, în conformitate cu Directiva Consiliului Europei nr. 92/43/EEC, din 1992 (directivă adoptată de România oarecum prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 236 / 2000, aprobată prin Legea 462 / 2001, apoi modificată - printre altele și prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57 / 2007 - dar sper că nu sunteți disperați de faptul că s-ar opri aici șirul de modificări a schimbărilor... că doar ce ne-am face dacă nu s-ar schimba legile în fiecare an?).
Conform reglemantărilor UE, în cazul tipurilor de habitate (medii de viață) de interes conservativ prioritar o persoană care vrea să desfășoare o activitate care duce la dispariția unei suprafețe din acel tip de habitat, înainte de a se apuca de treabă trebuie să creeze în alt loc, pe o suprafață identică, respectivul tip de habitat.
Din punct de vedere procedural, este necesară și informarea Comisiei Europene despre acțiunea care va duce la distrugerea a X metri patrați din pajiștea respectivă în vederea obținerii avizului de a desfășura activitatea planificată.

În consecință, pentru a săpa un mormânt în cimitir, locuitorii din Peciu Nou trebuie să urmeze pașii indicați mai jos:

1. își stabilesc din timp data propriei morți (acest element al planificării este deosebit de important, că doar pajiștea aia nu poate fi creată peste noapte!);

2. pe un teren unde nu există acel tip de habitat (ca în cimitir...) iau măsurile necesare ca pe o suprafață cât a viitorului lor mormânt să se dezvolte pajiștea cu caracteristicile stabilite de Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 elaborat de Centrul Topic de Biodiversitate (organism de specialitate a Agenției Europene de Mediu);

3. cu cel puțin 1 an înainte de data propriului deces persoana în cauză trimite o solicitare către Agenția de Protecție a Mediului - Timiș, care va transmite o adresă la Agenția Regională de Protecția Mediului (Timișoara), de unde memoriul este înaintat la Agenția Națională de Protecția Mediului, care va solicita Ministerului Mediului și Pădurilor să facă demersurile necesare către Comisia Europeană pentru a obține avizul pentru săparea unui mormânt în cimitirul din Peciu Nou.

Comisia Europeană informează Agenția Europeană de Mediu despre mormântul care va lua locul unei bucăți de pajiști din cimitirul localității Peciu Nou. Ca urmare, Agenția solicită Centrului Topic de Biodiversitate (ăsta are sediul în Paris) delegarea unor experți care să analizeze cu maxim profesionalism cazul. Centrul Topic trimite în România o echipă formată din experți în floră, vegetație și habitate, care vor face o analiză comparativă a pajiștii existente pe locul viitorului mormânt și a pajiștii create în alt loc de viitorul decedat.

După dezbateri științifice, eventual și un seminariu biogeografic la care sunt invitați specialiști din țările care au pe teritoriul lor bioregiune europeană Panonică (adică din România și din Ungaria), se stabilește dacă cele două bucăți de pajiști sunt identice, iar despre rezultatul analizelor și consultărilor Centrul Topic de Biodiversitate informează Agenția Europeană de Mediu, care transmite punctul de vedere spre Comisia Europeană, care la rândul ei trimite avizul Ministerului de Afaceri Externe a României, de unde traducerea în română a documentului este înaintată la Ministerul Mediului și Pădurilor, de acolo la Agenția Națională de Protecția Mediului, de acolo la Agenția Regională de Protecția Mediului - Timișoara, de unde ajunge la Agenția de Protecția Mediului - Timiș (dacă mai există...), care informează viitorul decedat că poate să facă demersurile pentru amenajarea mormântului în cimitirul din Peciu Nou.

4. Solicitantul moare. Dacă nu a dat deja colțul așteptând avizul de la Comisia Europeană pentru săpatul unei gropi...

P.S. Asta în cazul în care vrea să aibă un loc de veci în cimitirul din Peciu Nou.
În caz contrar, să facă bine și să moară în satul vecin!

băgăm șopârle... și unde nu-s

2010-09-10T10:28:00.035+03:00

Uneori mi se oprește mintea doar la gândul că în mileniul III încă se fac atât de frecvent confuzii între specii cunoscute bine de tot și între care poate fi făcut ușor diferență.
Și nu oriunde, ci inclusiv în lucrări care au pretenția de a fi științifice (sau dacă sunt de popularizare, mă refer la cele scrise de autori specializați în herpetologie sau măcar zoologi care se consideră cunoscători ai detaliilor din domeniul vertebratelor).

Unul din cazurile acestea este cel al sopârlelor de la cetatea Histria (din județul Constanța).
Acolo există două specii: șopârla de câmp (Lacerta agilis) și șopârla de iarbă (Podarcis taurica).
Cu toate acestea unii văd tot felul de alte specii de șopârle pe acolo, și desigur nimeni nu are vreo fotografie doveditoare despre exemplarele speciilor la care se referă.
Nah, așa "apar" la cetatea Histria:

1. șopârla de ziduri (Podarcis muralis): menționată de unu' Jessat (într-o notă publicată în urmă cu ceva mai mult de 10 ani într-un periodic din Germania) care probabil și-o fi zis că șopârlele de iarbă (Podarcis taurica) - printre care există și exemplare dominate de culoare maro (brună) - trebuie neapărat să fie șopârle de ziduri (Podarcis muralis);

2. șopârla de nisip (Eremias arguta): amintită de la cetatea Histria de către dr. Peter Weber (la capitolul de caracterizare generală a zonei, în cartea lui intitulată "Aves Histriae", publicată în 2000). Acum pe dr. Peter Weber l-am putea întreba doar cu ocazia unei ședințe de spiritism unde naiba o fi găsit acea populație de Eremias pe la cetatea Histria, despre care scrie că aici ar atinge "cel mai sudic punct de răspândire a ei" - cu toate că specia este relativ frecventă de-a lungul grindului Chituc, în partea dinspre litoralul marin al grindului (zona aceasta din urmă fiindu-i de altfel familiară lui Peter Weber - vezi fotografia de mai jos - da', mă rog, s-o fi dus pe acolo doar iarna sau dacă ploua...).

(dr. Peter Weber la grindul Chituc, în iarna anului 1990 - în plan îndepărtat se vede uzina de la Vadu, de prelucrat metale rare din nisip - autor foto: dr. Szabo Jozsef - sursă )

Bine, dr. Peter Weber era un bun povestitor, așa că nu este de mirare că a relatat și despre o luptă dintre un balaur (Elaphe quatuorlineata) și un șarpe rău (Coluber caspius) care ar fi avut loc tot printre ruinele cetății Histria - eveniment pe care Kotenko și Oțel îl amintesc într-un articol din 1993 într-o manieră mai diplomatică sub formă de "E. quatuorlineata... a fost văzut de T. Nalbant și P. Weber (comunicare verbală) în regiunea Histria" (mă rog, am aflat de "luptă" de la domnul dr. Oțel, lui fiindu-i povestită cel puțin de Teodor Nalbant, dacă nu și de dr. Peter Weber).
Apropo: deși relatarea despre Elaphe quatuorlineata a fost menționată de dr. Weber lui dr. Kotenko și dr. Oțel, astfel că apare în articolul acestora din 1993, totuși în cartea sa din 2000 ("Aves Histriae") dr. Weber nu menționează specia Elaphe quatuorlineata de la cetatea Histria.
Interesant, nu-i așa?
(cel puțin la fel de interesant ca și semnalarea viperei de stepă - Vipera ursinii - pe grindul Chituc... loc de unde doar domnul dr. Peter Weber îl menționează și doar în cartea Aves Histriae )

(pasaj referitor la reptile, din pagina 25, a cărții "Aves Histriae")

3. gușterul (Lacerta viridis): menționat tot de Peter Weber, tot de la cetatea Histria, tot în cartea "Aves Histriae" (2000). Poză despre acei gușteri, normal: ciuciu! Măcar dacă era o fotografie, puteam constata că este vorba de șopârle de câmp (Lacerta agilis), în cazul cărora există și exemplare (de regulă, masculi) la care verdele este culoarea dominantă a trunchiului, așa că dacă omul vrea neapărat, atunci poate confunda acele șopârle de câmp cu niște gușteri.

Eh, dar dacă nu ar fi fost de ajuns o singură sursă în care amintește aiurea gușterul de la cetatea Histria, vin și herpetologii cu povești similare.

Astfel, în 2003 un colectiv (tradițional de stufos pe stilul din Oradea) format din dr. Severus Daniel Covaciu-Marcov, Alfred-Ștefan Cicort-Lucaciu, dr. István Sas și Claudiu Pusta relatează cu seninătate într-un articol despre șopârla de iarbă (Podarcis taurica) despre faptul că aceasta se găsește la cetatea Histria împreună cu gușterul (Lacerta viridis).
Cum autorii acestei publicații sunt încă vii, i-am scris lui dr. Covaciu-Marcov și lui dr. Sas rugându-i să-mi indice locul din cetatea Histria (sau împrejurimile sale) unde au văzut gușterul sau gușterii. Dr. Covaciu-Marcov, ca de obicei, era prea ocupat să dea un răspuns în juma' de an, în schimb dr. Sas a fost amabil și mi-a trimis la scurt timp precizarea că în cetatea Histria gușteri sunt practic peste tot, de la poarta de intrare în complexul muzeal până probabil pe malul lacului - doar că în locul din urmă nu au mai văzut șopârle deoarece, fiind seară, se lăsase deja întunericul.
Măi să fiu!
Adică tot restul herpetologilor care au fost chiar și de mai multe ori pe an la cetatea Histria în timpul zilei nu au găsit decât șopârle de câmp (Lacerta agilis) (alături de șopârle de iarbă - Podarcis taurica), în schimb tinerii bihoreni au tras o fugă seara printre ruine și au văzut peste tot gușteri (Lacerta viridis) (alături de șopârle de iarbă - Podarcis taurica).
Asta da performanță!
Bine, fotografiile doveditoare despre gușteri lipsesc și în acest caz deși, dacă aveți curiozitatea să vă uitați prin articolele orădenilor, veți putea constata că de regulă ei "mitraliază" (d.p.d.v. fotografic) aproape orice mișcă.
Da' fix despre "gușterii" găsiți în singurul loc unde cică ar fi pătruns acea specie în complexul lagunar... n-au făcut poze. Probabil s-a lăsat bezna și n-aveau blitz la aparatele foto...
(Doar ca idee: apropo, de câte ori ați văzut după 2000 aparate foto fără blitz?)

Șirul de relatări despre "gușterii" de la cetatea Histria o încheie (sper) dr. László Krecsák, care publică în 2004 două articole de popularizare despre acel loc: unul în Ungaria și același lucru tradus în română (asta din urmă în revista asociației de păsărari din România). Articolele lui dr. Krecsák sunt însă bazate pe cartea lui dr. Peter Weber, așa că nu este de mirare că apare menționat și faptul că în această zonă este "o populație mică a șopârlei de nisip" (așa cum povestea dr. P. Weber).

Da' ca situația să fie și mai haioasă, în articolul scris de dr. Krecsák în limba română apare și poza (realizată de Attila Sándor) unui mascul de gușter vărgat (Lacerta trilineata) cu mențiunea "gușter", alături de imaginea (realizată tot de Attila Sándor) unei broaște râioase brune (Bufo bufo). Niciuna din aceste specii nu a fost semnalată la cetatea Histria (nici pe grindul Saele). Mă rog, la acea vreme (2004) Attila Sándor lucra la ONG-ul care edita respectiva revistă de popularizare și probabil a fost rugat de autor sau de redactorul publicației să includă (atât el, cât și Bálint Miklós - acesta din urmă fiind la acea vreme tot angajat al acelei asociații) ceva poze despre amfibieni și reptile.

(fotografia șopârlei din articolul publicat în revista "Despre păsări" - a se observa dimensiunea redusă a scuturilor dintre ochi și timpan, precum și lipsa culorii albastre pe gușa exemplarului - caractere specifice gușterului vărgat - Lacerta trilineata)

Deci, în urma acestor "informații", la cetatea Histria în loc de cele 2 specii de șopârle existente ar mai fi cel puțin încă 3 specii (+ eventual și o a patra, dacă am porni de la ipoteza că poza a fost făcută la respectivele ruine, nu prin Munții Măcin sau naiba știe ce alt loc de pe platoul continental dobrogean).

hai să facem lucruri inutile!

2010-09-04T15:51:00.010+03:00

Recent a turbat unul prin București care o ducea prea bine în scaunul de conducător a 2,5 institute naționale peste care l-a pus șef un partid care de fapt nu-i partid... dar oricum este la putere.
Așa că o armată întreagă de angajați a fost pusă să butoneze pe net ca să afle ce punctaj obțin în domeniul cercetării fundamentale deși ei lucrează de fapt în domeniul cercetării aplicative.
În acest context am dat de site-ul unei ONG fantomă.
Ea (organizația) se numește: Societatea de Limnologie (desigur, una din România, că doar nu din Madagascar...).

Am citit pe sărite ceva prezentare generală (pe care o găsiți aici ) din care am aflat că de fapt unul dintre institutele de referință din domeniul limnologiei este fix cel din Tulcea, după care am dat de statutul respectivei asociații ( îl găsiți aici ) pe care desigur nu am avut răbdarea să îl citesc, dar am reținut că acea ONG a fost creată prin noiembrie 2003.
Bine, în afară de statut era pe site și o pagină legată de un comitet (de obicei fără comitete, fără comisii, fără consilii etc. nu putem respira normal prin țara asta) format din persoane din Bacău, Iași și Galați (vezi detalii aici ), precum și o pagină dedicată nominalizării vajnicilor limnologi (deși mai mult doar autodeclarați) ai plaiurilor mioritice (vezi detalii aici ).

Mă uit pe la așa-numite "noutăți" și aflu doar de evenimente din străinătate (vezi detalii aici ), după care mă uit la publicația care apare sub egida acelei ONG. Că... cică are și publicație. Cu toate acestea, în afară de numele unora care teoretic fac parte din echipa de realizare (redactare/editare) a unor volume... nici măcar nu aflu dacă o fi fost publicat până în prezent vreun număr al respectivei serii ?

Restul link-urilor de pe site-ul organizației fantomă dau eroare (fie că e specificat faptul că ar fi în construcție pagina, fie că pur și simplu apare anunțul standard cu 404 error).

Nelămuriri:
1. Cine o fi avut nevoie (reală) de o O.N.G. preocupată de limnologie?
Naiba știe!

2. O fi avut vreo activitate acea asociație?
Naiba știe!

3. A apărut vreo publicație în seria promisă/anunțată de organizație?
Naiba știe!

4. O mai fi existând Societatea de Limnologie?
Naiba știe!

turism împotriva naturii

2010-07-29T12:51:00.009+03:00

Dacă guvernatorul Mihaiu era preocupat de netezirea derulării unor afaceri ale lui Vântu prin Delta Dunării, guvernatorul Virgil Munteanu se lua la concurs cu ucrainienii în domeniul lucrărilor hidrotehnice. Astfel, la începutul verii lui 2008 s-au apucat de scos mâlul de pe gârla Șontea, materialul fiind depozitat pe mal și rezultatul este un ditamai canal pe care apa practic a ajuns să curgă ca printr-o țeavă...

Malul creat artificial este și acum înalt, colonizat din loc în loc de sălcii:
Într-o bună parte a traseului desigur malul este nud, expus valurilor create de ambarcațiunile care trec pe canal, iar o altă problemă este că apa nu poate pătrunde (decât în câteva locuri, aflate la mari distanțe între ele) în mlaștinile învecinate gârlei Șontea, așa cum se întâmpla până la acțiunea de decolmatare:

Per ansamblu, peisajul a devenit destul de dezolant, ceea ce nu este de ici-colo dacă ne gândim că este vorba de principalul traseu turistic din Delta Dunării:

O altă problemă este că materialul depozitat nu este compact ca și solul unui mal format natural, astfel că degeaba s-au instalat pe acolo sălcii, deoarece valurile erodează mai rapid aceste sectoare de mal iar copacii se prăbușesc în gârlă:

Mă rog, în cursul depozitării pe mal a mâlului scos din gârlă au fost rupte și o parte din copacii mai apropiați de gârlă:

Bine, în partea vestică a gârlei Șontea desigur există și maluri înalte, create de-a lungul timpului prin depunerea aluviunilor aduse de Dunăre (mai ales în perioadele cu ape mari), doar că aici s-a instalat o vegetație mai deasă și nu neapărat dominată de sălcii - o caracteristică a grindurilor înalte din Delta Dunării. Aceste locuri sunt într-adevăr spectaculoase din cauza vegetației luxuriante, cu multe plante agățătoare care crează senzația unui fel de junglă:

Ironia sorții este că scăderea calității peisagistice a acestui traseu traseu turistic a fost în urma solicitării unor agenții de turism... ale căror nave nu puteau să treacă de anumite sectoare ale gârlei din cauza mâlului acumulat pe fundul acesteia.

ce nu-i lipsea deltei?

2010-07-28T15:50:00.002+03:00

Pasaj dintr-un articol recent al ziaristei Dorina Lascăr (sursă), despre mesianicul care cică salvează natura servind câte o ciorbă de pește pentru a celebra Ziua Deltei cu două zile înainte de data acesteia și enervându-se pe setci din cauză că a prins doar sticle de tărie în loc de știuci...

"Liviu Mihaiu - guvernatorul verde a lui SOV

Ca orice oportunist camuflat în blană ecologică, fostul guvernator al Deltei Dunării, jurnalistul Liviu Mihaiu, a mirosit perfect potenţialul de combinaţii bănoase din Deltă. După ce, în 2006, l-a plimbat pe Tăriceanu cu şalupa, ademenindu-l că are proiecte ce vor salva ecosistemele Deltei Dunării, pe final de mandat, premierul a „cărui economie a duduit“ (până a explodat - n.r.) i-a făcut cadoul mult visat lui Mihaiu - Delta Dunării. Instalat cu pompă în septembrie 2008, Liviu Mihaiu a demisionat de la conducerea Radio Guerrila pentru a trece în liga „celor 150 de oameni ai lui Vântu“ din structurile publice. Obsesia lui Vântu pentru Deltă e veche şi binecunoscută şi e locul unde îi place să invite oameni politici, dar şi foarte mulţi jurnalişti. La relaxare. Cu toţii ştim care sunt rezultatele unui sejur de recreere la Vântu!

Pentru început, la numai o săptămână de la ungerea sa în funcţia de guvernator, Liviu Mihaiu îi va oferi pe tavă lui Vântu o afacere virgină, la cheie, şi anume benzinării pentru alimentarea cu combustibil a şalupelor din Deltă. Cele două benzinării plutitoare au fost aduse de către PSV Company, firmă care este controlată de omul de afaceri şi patronul trustului Realitatea, Sorin Ovidiu Vântu. Acţionarul majoritar al PSV (fosta Petromservice) este firma Elbahold Limited, care are o participaţie de 54,3%, iar 25% din afacere este deţinută de unul dintre sindicaliştii preferaţi ai lui Vântu, Liviu Luca, prin intermediul Asociaţiei Salariaţilor Petrom, pentru ca 10% să fie deţinute de alte persoane fizice. În anul precedent numirii sale ca Guvernator al Deltei, Liviu Mihaiu a încasat de la Realitatea Media 4 miliarde şi jumătate de lei vechi. Ca să fim mai exacţi, suma a ajuns la 4.519.580.000 de lei. Bani pe care probabil benzinăriile lui Vântu via Liviu Luca i-au scos în câteva zile.
Acum se leagă totul, nu?"

apă... cât cuprinde

2010-07-28T13:16:00.006+03:00

Dacă tot e pe terminate inundația precedentă (că parcă au anunțat sosirea altora...), ne-am dus să verificăm cum se prezintă diferite locuri din Deltă pe timp de cote mari ale apelor.
Din câte se pare, situația este bună pentru mediu, chiar dacă localnicii au cam fost panicați de viitură.Amenajarea agricolă Sireasa (de peste 7500 ha) era practic un lac imens, toate terenurile semănate cu porumb erau binișor sub apă, așa că ăla care are teren pe acolo o să ia niscaiva zeci de miliarde lei drept despăgubire...
În partea estică a incintei, digul a fost rupt în câteva locuri și pe acolo apa ieșea prin cascade nu mai înalte de vreo 25 - 30 cm (asta la vreo săptămână de la inundarea zonei), iar apa puțea din cauza cocenilor putreziți pe care-i purta spre brațul Chilia.
De fapt, un șlep (barjă) cu excavatorul pe el staționa încă pe acolo - la o adică să mai sape prin câteva locuri din digul care înconjoară incinta Sireasa:

În rest, apa țâșnea și prin spărturile pe care le-a săpat singură în porțiunile de dig dintre copaci (că acolo nu aveau cum să sape cu excavatorul).
Cele mai fericite păreau păsările, care stăteau la pândă pe la diferite spărturi din dig (cormorani mari, egrete mici, chirighițe cu obraji albi, pescăruși râzători, din când în când și câte o chiră de baltă, stârc cenușiu, grupuri de țigănuși etc.):

Bine, ici-colo desigur se mai văd semne ale preocupărilor de a împiedica pătrunderea apei în localități (cum era cazul foliilor de plastic și a sacilor de nisip care erau pe digul canalului Crânjală, în "spatele" comunei Maliuc):

Noi vrem drumuri cât mai... proaste!

2010-07-27T12:40:00.016+03:00

Lăsând la o parte faptul că guvernul s-a trezit să ne anunțe la un moment dat că este o niscaiva criză mondială care ne afectează și pe noi, de regulă se cam admite că turismul pe plaiurile mioritice s-a plafonat la etapa de anecdotă carpato-danubiană din cauza lipsei infrastructurii adecvate și a serviciilor precare.
Slalomul printre găurile de pe șosele pentru a parcurge distanțele consistente dintre două toalete care să nu miroase a urină devine deja emblematic pentru țara noastră.

Dacă mai punem la socoteală și consumul redus de săpun, pastă de dinți, deodorante, detergenți și alte chimicale - oricât de "eco" o fi ele - , România ar avea un succes la turoperatorii internaționali cu un logo de genul:
"Veniți în România! Aici púteți să protejați mediul!"
(cu accent pe u, nu pe e)

Dar, reîntorcându-ne la aspectul legat de drumuri, cu toată lipsa de șosele care să permită circulația rapidă sau accesul mai facil al unui număr mai mare de oameni la (sau în) locuri catalogate drept importante obiective turistice, tot se trezesc unii să considere că diferite căi destinate automobilelor au asfalt în exces și găuri prea puține în partea carosabilă.
În această idee, un fost agitat grinpisist năpârlit în șefuț-agent verzuliu s-a proptit cu a sa duzină de voluntari în DN66A care trece prin zona Munților Retezat.
Acțiunea a constat în pierderea timpului pe sectorul încă neamenajat al acelei șosele cu vopsitul (cu vopsea probabil eco) a unor cearșafuri pe care le-au vânturat apoi printre ei în fața camerelor lor video și vărsarea de ketchup (probabil tot eco) lângă un urs de pluș întins în fața roții unui autoturism (probabil la fel de eco precum vopseaua).

Două chestii simpatice ale acțiunii de stil munca impotriva interesului comunității sunt:

- agitații înverziți de atâtea idei legate de dezvoltarea cică durabilă prin drumuri impracticabile au ajuns la fața locului pe partea de șosea modernizată (adică dinspre Petroșani, nu dinspre Băile Herculane). Că doar: ecologism ca ecologism, dar mergem și noi pe drumurile bune, ce naiba?!;

- partenerii în acest "proiect" sunt o fundație internațională care flutură-n sigla sa un ursuleț panda mai ales în țările în care sigur nu există această specie, o asociație care spune că protejează păsările dar se ocupă de capturat urși cu acte-n regulă și o societate amatoare de organizarea turelor cu biciclete prin valea râului Tur, dar totuși ăia care-și petrec vacanța în calitate de eroi anti-asfaltare sunt degustătorii de ciorbă de pește din zona de sub aripa lui Sorin Ovidiu Vântu, ceva club de prin Valea Jiului care promovează democrația într-o țară oricum deja democratică, niște subsoliști clujeni care au vrut ca vipera de fâneață să fie protejată de autoritățile de mediu din județul Alba cărora însă nu au vrut să le spună unde naiba este acel șarpe, și diverse grupușoare îngrijorate ba de lilieci, ba de păsărele, ba de râmele de pe platoul Breite unde nu s-a înființat Draku' la Park. Adică, un fel de diviziune socială a muncii: unii cu vorba, alții cu vacanța. Cu munca... nimeni, deoarece și ăia pe care vor să-i împiedice să amenajeze acea șosea stau să vadă când naiba pot să continue modernizarea drumului?

În rest, cireașa de pe tort este îndemnul (sau urarea) de tip anunț al propagandiștilor anti-dezvoltare: Vizitați Munții Retezat!
Cum?
Păi, în nici-un caz pe șosele modernizate!
Iar dacă vreți să faceți un duș, așteptați până A.N.M. anunță cod galben și în județul Hunedoara!
În schimb, nu vă faceți griji din cauza budelor: fiecare copac și tufă vă așteaptă cu ramurile deschise!
Asta da dezvoltare durabilă!

P.S. Ironia sorții este că proiectul inverziților de ideile gen sustainable development este finanțat de așa-numitul Mecanism Financiar al Spațiului Economic European (SEE), și nu de vreun for care leșină în mod special de grija față de protecția mediului.

frizerii corporatiști ai bărbierului suprem

2010-07-17T13:41:00.009+03:00

Reformă este un cuvânt la modă.
Așa cum sunt restructurare, dezvoltare durabilă, consultare publică, management participativ și similare.
Elementul comun al tuturor acestora este că de fapt nimeni nu știe concret ce o fi însemnând ele, dar sună bine pe la simpozioane, în interviuri date prin ziare etc.
Cel puțin povestea aia cu reforma are așa mare priză mediatică încât zilele trecută a bătut și la ușa ministerului condus din ceva motiv de economistul Borbély.
Reacția conducătorului suprem al autorității (la fel de supreme) de protecția mediului a fost să radă conform algoritmului doi secretari de stat și să bărbierească structurile din subordinea ministerului pentru a epila sistemul de (cică) 2450 posturi.

Unul dintre aspectele interesante asupra cărora domnul udemerist a ținut să atragă atenția este faptul că aproape 1200 dintre posturile care vor fi desființate... nu sunt ocupate. Asta înseamnă aproape jumătate din posturile care vor fi cică desființate există doar pe hârtie, deci... de fapt pe acelea nu există om angajat. Practic nici posturile alea, nici angajații de pe acele posturi NU EXISTĂ!
Pentru a părea mai credibil faptul că ministerul concediază peste 1000 de angajați inexistenți, activistul udemerist din fruntea lui a ținut să sublinieze că printre măsurile de minimalizare a mediului se află inclusiv aplicarea la nivelul secretarilor de stat a unei metode oarecum similară celei de promovare și a detergenților ecologici: 2 în 1. Conform acesteia filaturistul ieșean Dan Cârlan și biznismanul Mircea Cotoșman își vor lua zborul de la minister ca să elibereze pista pentru aterizarea industriașului Anton Marin sosit să protejeze mediul de la ministerul care a reușit să construiască 10 km autostradă / an în ultimele două decenii.

Cel puțin în ceea ce privește tricoteur-ul Dan Cârlan, apele erau deja aranjate în cazul său, deoarece pe motiv că au fost inundații în Moldova i s-a înființat brusc o așa-numită Autoritate Națională pentru Inundații și Mangementul Apelor.

În cazul lui Cotoșman, mai interesant va fi de aflat cum se vor transfera la noul secretar de stat consilieri second-job precum Dr. Dan Hulea, șef peste vreo 15 angajați ai unei organizații care a produs mai mari daune imaginii publice (mai ales la nivel european) ministerului mediului decât suma tuturor incompetențelor dovedite în perioada postrevoluționară atât de cei din minister, cât și de cei din structurile aflate în subordinea autorității centrale.

Pe scurt, despre ce este vorba?
Păi, organizația respectivă a fraierit un ONG internațională (dați o căutare după expresia BirdLife pe google) că ar știi care este situația păsărilor din țară și i-au convins pe habarniștii vest-europeni să accepte niște așa numite Important Bird Areas (Arii de Importanță Avifaunistică). Asta n-ar fi fost problemă dacă organizația respectivă, în cârdășie cu altă asociație de aceeași factură, nu ar fi intervenit prin habarniștii vest-europeni pe la Comisia Europeană ca România să fie amendată din cauză că guvernul nu a propus să fie declarate ca arii protejate de nivel european (adică așa-numite situri Natura 2000) toate zonele de interes pentru aceste două grupuri care poate împreună să aibă eventual vreo două duzini de salariați. Ăștia din minister, în loc să facă demersuri spre Comisia Europeană pentru a demonstra că șarlatanii respectivi le-au băgat niște praf ornitologic în ochi, au considerat că mai bine mituiesc cele două ONG-uri cu câte o funcție de consilier personal:
- pentru fiul deputatului Attila Kelemen (U.D.M.R. - Mureș) - funcția de consilier personal al ministrului din partea U.D.M.R.;
- pentru cel ajuns șef pe la celălalt O.N.G. - funcția de consilier personal al secretarului de stat Cotoșman (din partea P.D.L.).

Și care o fi problema?

Păi, în cazul fiului deputatului nu-i niciuna, deoarece el în continuare se poate ocupa de influențarea stabilirii cotelor de vânătoare pe gustul tatălui său, un dedicat extractor de piese din fonduri cinegetice - adică un fel de Adrian Năstase al U.D.M.R.-ului (mă rog, este oarecum o ironie a sorții să numești consilier la protecția mediului odrasla unui vânător sadea... însă România este totuși țara tuturor posibilităților).

În schimb în cazul consilierului second-job există totuși oarece probleme: în cele aproape două luni de mutat acte câte 4 ore pe zi n-a reușit să obțină nici măcar un ordin de ministru cu dedicație pentru organizația pe care o conduce (bine, președintele de fapt o persoană din Iași, dar una este ce scrie teoretic în acte și alta este realitatea concretă) și nici virarea în contul membrilor organizației a unor sume din bugetul ministerului - fie direct, fie indirect (de ex. de la contractele deja aflate în derulare la momentul numirii acestor consiglieri).
Că doar nici ăștia de la ONG-uri nu sunt în halul ăla de bătuți în cap încât să implice în partea financiară a traficului de influență organizația neguvernamentală pe care o utilizează ca trambulină spre banii guvernamentali.

Așa că nu aș fi deloc surprins ca odată cu transferul secretarului de stat PDL de la transport, asistăm și la transferul de la Mircea-Ioan Cotoșman la Marin Anton a consilierului personal, mai ales dacă soția acestuia este pe la W.W.F. preocupată de valea Dunării... exact pentru a îngreuna derularea unor programe de dezvoltare a transportului.

Mă rog, dacă tot avem pe la minister un consilier personal ajuns acolo în numele TATĂLUI, măcar vom avea altul în numele SOȚIEI... așa că ne așteptăm ca la un moment dat să fie numit vreun consilier chiar și în numele SFÂNTULUI DUH.

șopârlele mioritice nu periclitează simpozioanele

2010-07-14T16:57:00.005+03:00

Iote ce probleme au olandezii... în afara faptului că au pierdut primul loc de la Campionatul Mondial de fotbal!

Au în țară o singură populație de șopârle de ziduri (Podarcis muralis) - pe undeva pe lângă Maastricht.
Marea îngrijorare a lor este că prin zona unde sunt șopârlele trece o cale ferată - actual nefolosită, dar pe care urmează să circule de anul viitor trenuri cu viteză medie, apoi peste câțiva ani trenuri de viteză mare (peste 100 km / h) - și nenorocitele de șopârle probabil că folosesc șinele încălzite ca loc de a face câte o baie de soare.

Așa că olandezii au proiectat de-a lungul șinelor niște grămezi din piatră, necimentate (ca să fie suficiente găuri de adăpostire pe ele) ca șopârlele să le folosească pe alea, nu șinele, ca locuri de relaxare și acumulare de căldură.

Vă dați seama că dacă ceream noi bani de la minister pentru mormane de pietre puse de-a lungul defileului căii ferate de la Tulcea, unde sunt vreo trei specii de șopârle (pe acolo pot fi găsiți și gușteri striviți de roțile câte unei garnituri SNCFR care se târâie enervant de încet vara pe șinele curbate de căldură; mă rog, iarna se târâie enervant de încet din cauză că șinele sunt curbate de frig... doar că iarna nu prea-s șopârle pe șine), păi ar spune că ne batem joc de fondurile bugetare destinate protecției naturii...

Că doar banii pentru ocrotirea mediului sunt pentru organizarea de simpozioane, sucuri de la dezbateri televizate, fiert ciorbă de pește pe faleza de la Tulcea sau la Uzlina cu ocazia celebrării Zilei Dunării... și similare.

Avem apă caldă! Cum procedăm?

2010-07-13T10:03:00.015+03:00

Centrala nucleară produce electricitate. (n.b. potăile comunitare sunt convinse că doar deșeuri nucleare...)
Dar în timpul producerii electricității se cam încing reactoarele, așa că trebuie niscaiva răcite, dacă nu vrem neapărat să avem și noi o experiență ca experții din Ucraina prin 1986.
Răcirea se face cu apă provenită din Dunăre și care ajunge tot în fluviu, numai că mai caldă cu vreo 8 grade - doar cu atât din cauză că volumul apei de răcire este uriaș (atunci când vor funcționa toate cele patru unități de la Cernavodă, debitul apei de răcire va fi cam cât debitul mediu al râului Siret).
Așa că, diferența de temperatură sesizabilă în prezent (când funcționează numai două unități) se întinde pe Dunăre pe vreo 4 km (până la locul indicat de săgeata verde) în aval de gura de vărsare (indicată de săgeata portocalie).

Când vor intra în exploatare și celelalte două unități nuclear-electrice, probabil se va dubla lungimea penei de apă cu temperaturi modificate într-o măsură sesizabilă (adică în aval, capătul respectivei "pene" va putea ajunge probabil până prin locul indicat de săgeata albastră).
Asta în condițiile în care debitul Dunării pe acest sector va avea cam aceleași valori ca și în prezent.
În linii mari, ar putea fi modificate caracteristicile unor factori de mediu și a câtorva elemente de biodiversitate și din ariile protejate "Canaralele Dunării", eventual și dintr-o parte a zonei "Allah Bair - Capidava" (mai puțin probabil că și în alte situri - cum este de exemplu cel numit "Canaralele de la Hârșova").

Da' Uniunea Europeană vine, mai degrabă fără să vrea, în ajutorul naturii din aval de Cernavodă.
Culmea este că prin niște lucrări hidrotehnice ale căror scop este unul economic sadea: creșterea transportului de mărfuri pe canalul Dunărea - Marea Neagră.
Este vorba de investițiile pentru redirecționarea spre acest braț al Dunării a apelor de pe brațul Borcea.
Proiectul în care se fac astea are și o abreviere a titlului oficial: ISPA 2 (hehe, titlul complet nu-l știu... doar abrevierea).
Oricum, e ceva legat de așa-numitul Coridor VII pe care vesticii vor să-și care în Orient produsele (că noi ce mama drac să cărăm, dacă nu producem mai nimic?).
Una peste alta, UE și-a propus să dea bani pentru construirea unui prag de fund pe brațul Bala (ăsta este undeva între ostrovul Călărași-Răul și Insula Mare a Ialomiței) care va devia apele spre brațul Dunărea. În afară de asta, vrea să lege cu niște diguri capetele (practic) ale fiecărui ostrov de pe Dunăre cu malul fluviului (desigur de malul care este mai apropiat de acele ostroave), ca să nu mai intre apa între ostroave și maluri (fie cel drept, fie cel stâng - depinde de situație), ci practic tot debitul să rămână pe traseul cu șenalul.
Mă rog, asta-i destul de logic, doar că nu prea pricep de ce vor să facă acest lucru și în AVAL de Cernavodă?
Că dacă navele vin din amonte și intră pe canalul Dunăre - Marea Neagră, atunci ce rost are să facă modificări și mai jos (deci în aval) de intrarea în canal? Că din aval ce naiba de vapoare să vină dacă drumul cel mai scurt de la Marea Neagră la Dunăre este EXACT canalul Dunăre - Marea Neagră (nu "ocolișul" prin Deltă până la Galați și apoi la Cernavodă)?

În fine... un efect al creșterii debitului ar fi scurtarea lungimii penei de apă cu temperaturi modificate care provine de la centrala nucleară, deci va fi mai puțin afectată de apele încălzite în primul rând situl "Canaralele Dunării" (în cazul celorlalte zone protejate probabil nu va fi efect mai mare decât ar fi în prezent).

Însă pragul de fund de pe brațul Bala se pare că ar genera o problemă: pe acel braț migrează sturionii care nu se știe cât de fericiți și dispuși vor fi să se ridice de pe fundul apei (că pe acolo își petrec ei timpul) ca să treacă deasupra acelui prag.
Așa că acum Comisia Europeană trebuie să ia o decizie privind metoda prin care să fie și cu structura băgată-ntr-un fund (cel al brațului Bala), și cu sufletul într-un Rai (cel al protecției sturionilor).

virginele mioritice nu se lasă penetrate de capital

2010-07-01T10:29:00.005+03:00

In țara asta se pare că totul este virgin/virgină.
Începând, desigur, cu politica.
Doar nu degeaba se vehicula sloganul "Mai dați-i o șansă! Mai dați-i o șansă!".
Că dacă era curvă, nu era cazul să i se mai dea vreo șansă, nu?
Eh, cam așa și cu diferite arii protejate...
Recent se vorbea despre plajele virgine de la Sulina, puse în pericol de niște bude care erau pe cale de a fi declarate de interes național. Vezi detalii aici
În urmă cu doar câțiva ani aveam inclusiv și păduri virgine.
Cel puțin așa susținea unu' de la Green Peace în timp ce se dădea intens cu capul de orice pentru a face cât mai mult zgomot împotriva modernizării șoselei DN66 care făcea legătura între Hunedoara și Băile Herculane.
Între timp agitatul de la GreenPeace transformat în activist Agent Green și-a mai așchiat limba de lemn așa că în loc de păduri virgine folosește expresia mai telectuală de "Peisaj Forestier Intact".
Oricum, intenția este doar de a pune piedici investiției în modernizarea infrastructurii, indiferent ce termeni cât mai spectaculoși folosesc respectivii.
Desigur reclamă anti-dezvoltare își fac pe toate căile, un exemplu recent în acest sens este povestioara scrisă ca pentru handicapați cu retard mintal sever (sau măcar maneliști), publicată în revista... sau ce naiba o fi aia... Formula As. Vezi detalii aici
Bine, din articol aflăm că pădurile din Retezat sunt mai virgine decât Delta Dunării (de parcă oricare dintre ele o fi așa...), și eventual jungla din Amazon, Congo sau Indonezia i-ar mai putea ajunge la nas...

P.S. Faza mult mai penibilă decât "aerele" astea de mesianici care cică se sacrifică pe altarul protecție naturii este faptul că tot alde ăstia susțin ideea că în arii protejate panaceul ar fi reprezentat de turism.
OK, dar cum practici un turism civilizat în lipsă de infrastructură care să permită acest lucru?
Sau în lipsă de servicii și facilități mai de Doamne-ajută?
Păi, dacă vizitatorul își rupe mașina în încercarea de a ajunge la vreo cabană unde să parcheze automobilul (parcare?!? hăhăhăăăă!) și să urce pe potecă până în vârful muntelui, păi foarte mare înghesuială nu va fi.
Iar dacă o zonă este vizitată doar de grupuri răzlețe de persoane care-și cară-n spate conservele și cortul, atunci practic localnicii n-au nici-un interes să se gândească la vreo afacere în domeniul turismului.

popândăul trece iute, nici expertul nu îl f_te...

2010-06-29T14:26:00.011+03:00

Recomand inclusiv celor neinteresați o relaxantă modalitate de petrecere a timpului liber: citirea unor rapoarte de mediu de pe plaiurile mioritice.
Un excelent exemplu în acest sens îl reprezintă următorul document (disponibil pe site-ul Agenției Regionale de Protecția Mediului - Galați), intitulat Raport de mediu - Plan Urbanistic Zonal pentru "Amenajarea malului lacului Techirghiol" întocmit (pentru Consiliul Local Techirghiol) de expert auditor principal Costache Viorel Paul și profesor dr. biolog Nicolae Papadopol.

Dacă ați descărcat documentul, ca să nu vă plictisiți de moarte din cauza detaliilor tehnice, ar fi bine să săriți direct la pagina 85 unde găsiți secțiunea 2.5. Învelișul vegetal, despre care veți afla la pagina 87 că include și Fauna marină continentală.
Mă rog, hai să zicem că-i vorba de o bâlbă de redactare, deoarece totuși ar fi cazul să presupunem că toată lumea are o vagă bănuială că dintre plante nu prea fac parte și speciile de animale...
(bine, la pagina 30 ar mai fi de reținut semnalarea lui Triturus dobrogicus la Techirghiol, specie pe care de fapt nici draq nu l-a găsit la sud de Constanța până în prezent... dar de ce să ne încurcăm cu asemenea detalii, nu?)

În schimb este o revelație să găsiți printre ortoptere înșirate numai două călugărițe (Ameles sp. și Mantis religiosa), nu și ortoptere. Săracele călugărițe sunt orice (vorba vine...) numai ortoptere nu, deoarece astea din urmă sunt de fapt reprezentate de lăcuste, greieri, coropișnițe...
Însă ar fi cazul să trecem peste asemenea detaliu de ordin taxonomic deoarece din raport reiese că Mantis religiosa este până la urmă doar o activistă feministă care își "devorează soțul în actul genezic" - să sperăm că autorii nu s-au referit la Geneză... aia din Biblie. Că mai știi ce meniu se apuca să facă Eva din fesele lui Adam aflând că au soț inclusiv insectele numite "călugărițe"?

Parcurgem rapid pasajele despre cărăbuși "scârțâitori" și viespi "Bembesc" (ăștia se numesc așa probabil din cauză că dacă îi întrebi ce preferă, ei încearcă să-ți spună "Bem Becks!" numai că li se-ncurcă aparatul bucal de la atâta bere consumată) și ajungem la magnificul paragraf despre reptile din care aflăm că șerpii "cu pete galbene pe gât" și specia numită aparent popular "guvidanul" sunt neveninoși și neofensivi, spre deosebire de alții, "cu abdomenul galben și spatele verzui", care sunt "pe cât de agresivi, pe atât de neveninoși". Eu chiar aș propune un sistem de estimare a gradului de veninozitate (că doar trebuie inventate diferite expresii, nu?) a șerpilor bazat pe agresivitatea lor: cu cât mai pașnic e, cu atât mai veninos e... și invers.

După ce ne delectăm cu detaliile legate de șopârla Lucerta trilineata dobrogica și ni se aduce la cunoștință faptul că broaștele din genul Pelobates sunt cele mai bine adaptate la viața de uscat, trecem rapid peste trei fraze despre păsări și ajungem la un alt capitol cu formulări demne de reținut (nu de parcă expresii de tipul "pitulici de tot soiul" ar fi lipsite de interes, dacă ne gândim la eventualitatea că autorii puteau să scrie de exemplu și "rahatul" în loc de "soiul"), și anume la cel referitor la mamifere.

În primul rând este remarcabil faptul că în zonă există "chiar și vulpi", iar alături de popândăii "ce-ți trec iute drumul" în Dobrogea găsim inclusiv "unele mamifere caracteristice". Asta așa, ca să nu avem senzația că popândăul, hârciogul sau vulpea o fi caracteristice regiunii.

Doamne ferește de mai rău!
Atrag atenția asupra faptului că pasajele de mai sus nu sunt citate din vreun volum cu povești și povestiri de adormit copii maneliștilor, ci dintr-un document pe baza căruia autoritatea de mediu trebuie să ia o decizie legată de aprobarea unor investiții planificate în zona lacului Techirghiol care... surpriză!... este arie protejată declarată pentru tot soiul de vietăți - inclusiv pentru alea ce-ți trec iute drumul.

senzaţional!

2010-06-23T19:42:00.006+03:00

Dan Diaconescu a fost arestat, deci maneliştii şi telenovelistele au nevoie acută de a compensa lipsa Elodiului de pe ecranele zeroteveului.
Aşa că băgăm o ştire şoc!
(chiar dacă ăia care au un minim habar de zoologie... oricum ştiu asta)
Stârcii lopătari se întorc în locul unde au ieşit din ou!
Din oul lor! Vă daţi seama?!
Nemaipomenit!
Fantastic!
Beton!

Vezi imaginile de mai jos făcute de mega-afaceristul Daniel Petrescu de la o hiper-firmă care investeşte în domeniul de extra-interes super-strategic pentru Delta Dunării...

De unde află omul care trece pe aici că ştârcii lopătari fotografiaţi pe Grindul Lupilor au ieşit din ouă depuse în colonia din acea zonă?
Păi, accesând adresa asta

temporarul permanentizat

2010-06-18T13:14:00.016+03:00

De vreo jumătate de an nu s-a modificat structura ministerului (care cică se ocupă de protecția mediului).
Situație total inacceptabilă pentru un popor obișnuit în așa hal de a spune una și a face alta încât a devenit tradițional ca singurul lucru permanent din țara asta să fie temporarul.
Deci este cazul să fie modificate: structura, titulatura, (dacă o fi având atunci şi) responsabilitățile ministerului.
Nu contează motivul.
Ideea este să fie făcute niște schimbări de dragul schimbărilor...

O scurtă trecere în revistă a schimbărilor de acest gen din ultima perioadă:

1. MMP: Ministerul Mediului și Pădurilor - înființat prin decembrie 2009... pe motiv că e o nouă guvernare tot Boc (la conducerea ministerului fiind: Laszlo Borbely);

2. MM: Ministerul Mediului - înființat prin decembrie 2008... pe motiv că Boc l-a înlocuit pe Tăriceanu (la conducerea ministerului fiind: Nicolae Nemirschi până în septembrie 2009, apoi cu o bucă de-a Nuțicii pe el din septembrie până-n decembrie 2009);

3. MMDD: Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile - înființat prin mai 2007... pe motiv că PNLiștii le-au dat un șut în fund PDL-iștilor (la conducerea ministerului fiind: Attila Korodi);

4. MMGA: Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor - înființat prin... ăăă... poate 2004... pe motiv că... mai contează? (la conducerea ministerului fiind: Speranța Maria Ianculescu până-n decembrie 2004, apoi din decembrie 2004 a fost Sulfina Barbu până-n aprilie 2007).

5. MAPAM: Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului - înființat prin vara lui 2001 (la conducerea ministerului fiind: Ilie Sârbu);

6. MAPM: Ministerul Apelor și Protecției Mediului - înființat ăăă... poate pe la sfârșitul lui 2000... pe motiv că PSD a înlocuit pe ăia din coaliția PNȚCD-PD-PNL (la conducerea ministerului fiind: Aurel Constantin Ilie);

7. MAPPM: Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului - înființat în... ăăă... înainte de 1994... (la conducerea ministerului fiind: Romică Tomescu pe vremea CDR-ului, iar înaintea lui - pe vremea PSD-ului - a fost Aurel Constantin Ilie)
Valeriu Eugen Pop a fost ministrul mediului in timpul guvernului Roman. Poate au mai fost și alții după Pop și înainte de Ilie...

Deci actualul minister este cel puțin al 7-lea din seria de ministere din ultimii vreo 15 ani și ceva.
Practic, în medie la doi ani și ceva a fost modificată structura autorității centrale.

Așa că acum se prefigurează o nouă reorganizare de dragul reorganizării prin încorporarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar cum sintagma care cuprinde numai cuvintele agriculturii, pădurilor, (gospodărirea) apelor și (protecția) mediului a fost deja în titulatura ministerului, părerea mea este s-o bage și pe aia cu dezvoltarea rurală, ca să avem la abreviere ceva de genul DRAPGAPM.
Eventual să infiltreze și partea cu dezvoltare durabilă, că tot e la modă și să rezulte DRAPGAPMDD.
O idee și mai revoluționară ar fi să vâre și turismul (doar e vorba de explotarea nedistructivă a resurselor naturale, nu?) cu dezvoltare regională cu tot... în conglomeratul ăsta.

Așa vom avea: Ministerul D.R.A.P.G.A.P.M.D.D.T.D.R.

Deci să nu vă mire dacă pe vreun traseu turistic din pădurile aflate în Parcul Național Munții Măcinului veți găsi panouri informative de genul acesta pe lângă facilitățile dezvoltate durabil pentru vizitatori:

Ministerul Dezvoltării Rurale, Agriculturii, Pădurilor, Gospodăririi Apelor, Protecției Mediului, Dezvoltării Durabile, Turismului și Dezvoltării Regionale
Secretariatul de Stat nr. 3 din 8 (pentru Păduri)
Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA
Ocolul Silvic Măcin
District Greci
GRUP SANITAR
- bărbați* -

* - Instrucțiuni de folosire a instalației: Intrați numai cu cizme șold!

P.S. Cel pentru femei urmează să îl construim din fonduri P.O.S. - Mediu, deoarece din banii de la G.E.F. - U.N.D.P. am reușit doar să dăm o gaură prin planșeul de beton și cam stropește la folosire.

să vorbim frumos și mult... dacă tot facem totul invers decât spunem

2010-06-15T11:18:00.005+03:00

Săptămâna trecută a fost o întrunire babană dedicată unei nu-știu-ce strategii mărețe pentru Dunăre (sau pentru bazinul Dunării, sau... păi, dacă oricum e vorba de strategie... mai contează pentru ce-i?).
Partea cu vorbe era organizată pe la Constanța miercuri și joi, iar partea cu nelipsita plimbărica era vineri pe singurul traseu mai de Doamne-ajută din Delta Dunării.
Sâmbătă coborând spre lacul Ciuperca văd un afiș despre alt eveniment intitulat "Dați o șansă Dunării albastre".
N-am avut răbdare să citesc despre ce, cine, unde și de ce îl organizează.
Dar afișul mi-a adus aminte că 29 iunie a fost declarată "Ziua Dunării" (alt eveniment de veselie pe faleza de la Tulce, cu ciorbică de pește, mici și alte elemente specifice pișcotelii).
Și printre atâtea evenimente de o importanță zdrobitoare pentru protecția Dunării... ajung pe malul lacului Ciuperca, unde aflu că recent a fost în sfârșit "reabilitat" acel lac și dejecțiile din cartierele învecinate (inclusiv deșeurile de la spitalul județean) nu se mai varsă în el, ci direct în Dunăre.
Adică dacă până în urmă cu vreun an și ceva rahatul din partea nord-vestică a orașului Tulcea se devresa în lacul Ciuperca, începând din acest an ajunge direct în Dunăre și din acea parte a orașului...
În rest, e bine că discutăm le N evenimente despre cum protejăm, reabilităm, conservăm, renaturăm, ocrotim, reconstruim bla bla bla... Dunărea, Delta Dunării și practic totul - chiar dacă numai la simpozioane, conferințe, work-shop-uri, congrese etc. etc. etc.

buda de interes naţional

2010-06-12T18:42:00.002+03:00

Cică toată lumea este de acord cu faptul că viitorul măreţ al Deltei Dunării zace în turism.
OK, dar turismul îl practică... ăăă... turiştii.
Ca să ai turişti, trebuie să-i atragi oferindu-le servicii, facilităţi, infrastructură.

Servicii - prin majoritatea localităţilor asta se cam rezumă la baruri şi vreun magazin / butic. Dacă ai nevoie de... să zicem de un consult medical - păi, ai face bine să te îmbolnăveşti marţi (că în general atunci trece medicul prin sate). În caz că te dărâmă vreo boală îl altă zi sau e nevoie de vreo intervenţie chirurgicală, atunci mai bine du-te direct la popă că naiba ştie dacă mai apuci să te împărtăşeşti până ajunge din Tulcea şalupa salvării.

Facilităţi - să zicem că vrei să faci un duş... Păi, nasol! Dar e vina ta! De ce naiba nu te-ai spălat acasă, înainte să vii în deltă? I-auzi la el! Duş... Ce tupeu au unii, dom'le!
În schimb toalete există peste tot, în dosul fiecărei tufe şi oricărui copac. Asta în caz că n-ai bani să te târâie de-a lungul traseelor oficiale pontoanele dormitor prevăzute de la aer condiţionat până la banana supradimensionată pe care s-o călărească hiperponderalii în timp ce de pe navă răsună ritmurile de manele...

Cazarea - asta s-a cam rezolvat în localităţi... de regulă pentru un număr de câteva zeci de vizitatori există locuri de cazare oficial declarate, restul turiştilor sunt cazaţi la negru sau pot să stea la cort. Desigur în Deltă nu există locuri de campare amenajate cât-de-cât (adică să fie pe acolo vreun duş, WC, iluminat sau măcar vreo priză pentru încărcat aparate electrice... deci chestii din astea, mărunte... ).

Adică situaţia este de genul: dacă vii în deltă, fie mizezi pe un pachet de servicii oferit de vreo agenţie de turism, fie te descurci pe cont propriu cu baie făcută-n Dunăre, urinat prin tufe şi mâncat din conservele cărate prin rucsac...

Ca să pară că are tangenţe cu turismul, Nuţi a sprijinit ceva proiect care aparent contribuia la rezolvarea a cel puţin unei părţi din aceste aspecte măcar într-o zonă unde-şi petrec timpul cei care preferă apa marină cam tulbure şi de regulă plină de alge (deci, într-un cuvânt "jegoasă").
Aşa că nişte firme de-ale cui trebuie au şi pus pe hârtie planul iniţial întins pe vreo 18 hectare, redus încet dar sigur până la 3,5 ha, perimetru în care ar fi fost construite duşuri, toalete şi câteva clădiri pentru - naiba ştie ce, dar oricum nu erau zgârie-nori...
Dar cum se întâmplă de obicei, normal că s-au trezit nişte cotârle din sectorul cică civil şi au alergat cu jalba-n proţap direct la Comisia Europeană, urlând că fix în locul montării de bude sunt vreo 5 tipuri de medii de viaţă considerate de interes conservativ prin Directiva Habitate a Uniunii Europene, dar şi populaţiile de volbură de nisip se vor resimţi crunt dacă oamenii circulă pe acolo exact aşa cum circulă şi în prezent.

Aşa că deşteapta de Comisie Europeană a somat vajnica Administraţie a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ca în termen de 2 luni aceasta din urmă să-i prezinte o situaţie amănunţită legată de habitatele naturale, investiţii etc.
În cazul investiţiilor ar fi o portiţă de scăpare în cazul în care ele se fac în arii protejate: să fie declarate de interes naţional.
Deci acum marea dilemă a Nuţicii este: cum să declare de interes naţional budele de la Sulina fără ca funcţionarii de la Comisia Europeană să simtă că ceva pute în treaba de pe plaja respectivă?

spiritu' de turmă

2010-06-08T21:55:00.001+03:00

Având în vedere că majoritatea covârşitoare a oamenilor nu face efortul de a-şi folosi creierul, nu m-aş mira dacă s-ar şi sinucide în masă în cazul în care ar veni vreunul cu ideea de a se spânzura la o oră fixă... desigur tot pentru vreo fraiereală de sub egida "Să salvăm planeta!" lansată de regulă cam de aceleaşi organizaţii care ar face orice pentru a pune copita pe nişte fonduri din ce în ce mai mari cheltuite cică pentru "conştientizare"...
De data asta, afaceriştii care au belit ursuleţul panda pentru a se folosi de blana lui, se bagă-n "parteneriat" cu unii care propun celor care posedă un singur neuron să se arunce în râuri pe data de 11 iulie, la ora 15...

The Big Jump

The Big Jump: Take the plunge!
Rivers are the irreplaceable arteries of Europe which move across all boundaries, sustaining people, communities, businesses, and our ecosystems.
This summer, hundreds of thousands of Europeans will simultaneously jump into Europe’s major rivers and lakes, all at the same time on the same day, showing their support for protecting and improving the health of Europe’s water.

July 11th at 15.00h
For too long politicians have failed to live up to their promises on protecting Europe’s waters. The Big Jump is a huge, wet wake up call that people from all across Europe want their rivers and lakes back in a clean, healthy state.
Wake up the politicians and make that splash!
Right now, many rivers and lakes are in a poor state due to pollution from unsustainable industrial and agricultural activities and other human impacts. Important progress has been made in the last decade, but there is still a clear need for increased action if Europe is to achieve the water targets politicians committed themselves to (established in the EU’s Water Framework Directive).
During this International Year of Biodiversity, the Big Jump is a huge opportunity to tell Europe’s leaders that they must take more action for supporting life in our waters – and that we to have more clean river to jump into in five years time!
In 2005, 250,000 people from all corners of Europe took part in this action, and 2010 promises to be an even bigger event. The 2010 Jump could trigger a huge European-wide water restoration effort, if we make a big enough splash! Join us!

How to participate?
Associations, companies, municipalities, sports clubs & individuals are all welcome to celebrate and jump!
Check out our website for jumping sites in your region.
You can also organise and coordinate an event yourself, big or small, even with your family and friends. Jump into a river or a lake, organise a temporary river beach, a debate or a party on the riverbank. Even if you can’t swim in the water, something can be done to highlight the problem.
Your event presents a great opportunity to show local problems and innovative local solutions for your country and for Europe.

Interested? Please check our website, contact us and spread the word!
Information: infos_bigjump@ern.org, - www.bigjump.org (English, French & German)
Overall Coordination: European Rivers Network (ERN)
Follow us on Facebook!
Main Partners: European Environmental Bureau (EEB) and World Wildlife Fund (WWF)

pouliteţea virtuală

2010-06-05T15:58:00.009+03:00

Să zicem că un dobitoc găseşte adresa ta pe undeva pe net (fie pe vreun site, fie pe vreun grup de discuţii etc.) şi ţi-o pune pe un grup de unde te trezeşti cu un noian de e-mail-uri pe care nu le-ai solicitat.
Adică - din punct de vedere tehnic - orice primeşti de pe acel grup este catalogabil ca [spam].

Bine, şi cretinul care face asemenea porcării este o jigodie, dar pentru el asta nu contează... mai ales dacă poate justifica nesimţirea sa ca fiind o activitate de "consultare publică" combinată cu "informarea stake-holder-ilor" şi eventual "implicare factorilor interesaţi" - astea fiind aspecte care conferă un avantaj la evaluarea dacă sunt menţionate la propunerile de proiecte finanţate degeaba mai ales din fonduri externe (vezi programele PHARE, LIFE, G.E.F./U.N.D.P. etc.).
Că mai sunt persoane cu asemenea iniţiative nu numai printre sectoriştii civili, ci şi printre cei care aparent coordonează proiecte cât-de-cât oficiale... cum este ăla de elaborare a unei strategii de care nu are nevoie nimeni - nici măcar ăia de la Universitatea cică Ecologică hotărâţi să palmeze jumate de milion de dolari de la Banca Mondială (prin G.E.F. - Global Environmental Facility). Apropo, chiar m-aş mira dacă printre cei plătiţi din banii Băncii Mondiale să nu fie chiar nici-un consilier personal de pe la Ministerul Mediului.
Nu de alta, dar dacă respectivii nu au făcut nimic în proiectul PHARE de 1,5 milioane de euro, de ce să fi făcut ceva (orice) în proiectul plătit de Banca Mondială?
Hai să fim serioşi!
Rolul experţilor nu este să şi facă ceva, ci să fie plătiţi.

Mă rog, mai bine să ne întoarcem la aspectul legat de adresa ajunsă pe un grup doldora de [spam]-uri...
Ce poţi face când te trezeşti într-o asemenea situaţie?
Păi, dacă este vorba de un yahoogroups şi ai adresă de tip yahoo.com atunci accesezi pagina electronică a acelui grup (de regulă adresa începe sa http://tech.groups.yahoo.com/group/ )
Acolo, vei găsi în bara de sus "Edit membership".
Apasă pe acea comandă şi se va deschide un panou, în care jos, în dreapta vei avea un buton "Leave group" (in traducere, aia înseamnă "părăseşte grupul")
Dacă apeşi pe acel buton şi apoi confirmi decizia (adică apeşi "OK" în caseta care apare după ce ai apăsat pe butonul pe care scrie "Leave group"), înseamnă că adresa îţi este scoasă de pe listă.

În cazul în care ai alt tip de e-mail, care nu permite să accesezi adresa grupului, este ceva mai complicat.
De exemplu, adresele celor de la un institut naţional au fost puse de către un tembel pe un yahoogroups pe care-l administra... fără să le ceara permisiunea celor de la acea instituţie (presupun că aşa a făcut şi în cazul institutelor de la Constanţa şi Bucureşti, în cazul agenţiilor de mediu din toată ţara, a muzeelor, a facultăţilor cu profil de mediu de la diferite universităţi, poate inclusiv în cazul filialelor din diferite gări ale budei din Gara de Nord).
Ca urmare, cel puţin în acest institut de la secretara directorului general până la laboranta care sortează probele de bentos, toţi s-au trezit că zilnic pot primi zeci de mesaje nesolicitate. Fiind vorba de adrese care nu-s cu extensia .yahoo, n-au putut să acceseze pagina grupului, asa că la căsuţa lor de e-mail au setat la opţiunea "Block sender" varianta de a nu permite intrarea în casuta postală a nici-unui mesaj care are la subiect denumirea grupului inclusă în paranteză pătrată...
Un coleg chiar l-a tot raportat pe atâtea ori la Yahoo (pentru nesimţirea de care a dat dovadă) pe respectivul dobitoc lansator de listă, că până la urmă ăia de la Yahoo! i-au raspuns şi i-au trimis un cod care îi permitea ca tâmpitul să nu mai poată pune pe lista sa adresa colegului fără acordul acestuia din urmă.
Doar că foarte puţine persoane se complică să scrie la cei de la Yahoo! şi se mulţumesc să blocheze mesajele care vin despre respectiva listă... ceea ce este până la urmă catalogat ca succes de către cretinul care a iniţiat lista... deoarece la partea de statistică rămân toate adresele - inclusiv cele pe care nu ajung mesajele.
Dar când e vorba de un proiect şi mai ales când ne place să ne minţim în stil mioritic... păi ce mai contează?

eoliana lu' Hector... vreau să spun a lu' Holrom

2010-06-04T13:40:00.012+03:00

Lecturarea unor studii de impact se poate dovedi o activitate mult mai inviorătoare decât vizionarea emisiunilor lui Mircea Badea.

Din pură întâmplare (vorba vine... ) mi-a căzut în mână un document intitulat "Studiu de evaluare adecvată - centrala electrica eoliană Baia" (din județul Tulcea), întocmit de ceva S.C. KVB Economic S.A. (din București) pentru unu' S.C. Holrom Renewable Energy S.R.L. (din Vetiș - județul Satu Mare).
Partea referitoare la biodiversitate fiind întocmită de dr. Paulina Anastasiu (conferențiar la Universitatea București) și dr. Tudor Glăvan (mă rog, o fi scriind acolo "Tudor", da' yo am așa o vagă impresie că până la urmă este vorba de dr. Teodor Glăvan, membru al Societății Ornitologice Române și al Societății Ornitologice din Republica Moldova și membru al Societății ornitologice din Ucraina - după cum se precizează la pagina 95...).
Până aici totul e OK... și până pe la pagina 45 nimic interesant, doar informații tehnice legate de centralele eoliene.

La pagina 46 incepe prezentarea Sitului de Importanță Comunitară (SCI) numit "Podișul Nord-Dobrogean" (cod: ROSCI0201), în perimetrul căruia sunt acele centrale eoliene... și aflu diferite detalii despre SCI, copiate din Ordinul de Ministru nr. 1964 / 2007... însă nu găsesc nici măcar o virgulă despre speciile sau habitatele din zona centralelor eoliene.
Pe la pagina 75 mai aflu niște detalii legate tot de situl "Podișul Nord-Dobrogean", dar în continuare este un mister ce mama draq o fi în perimetrul parcului eolian.
În sfârșit pe pagina 81 dau de o știre scurtă că va fi pierdut 0,0031% din suprafața habitatului de interes conservativ prioritar "Stepe ponto-sarmatice" (cod: 62CO*), pentru a cărei conservare a fost de fapt declarat situl "Podișul Nord-Dobrogean".
Din formularea aceea deduc faptul că în perimetrul unde vor fi amplasate centralele eoliene este măcar habitatul "Stepe ponto-sarmatice".
Altceva nu aflu despre alte habitate sau (Doamne ferește!) specii vizate de Directiva Habitate care să fie prezente în perimetrul planului cu centrale eoliene.
Mai mult decât atât, mă liniștesc și mai tare aflând de pe pagina 83, că drumurile de acces NU FRAGMENTEAZĂ (și nu divizează) habitatul de interes conservativ prioritar, ci DOAR SEPARĂ fragmentul vestic de fragmentul estic al habitatului. Deci, ca în filmul "Cel mai iubit dintre pământeni", vom avea acolo: partea lemn-oasă, și partea fer-oasă!
Deci repetați după mine: în parcul eolian montat fix în stepa ponto-sarmatică vom avea partea step-oasă de vest și partea step-oasă de est.
Dar ele nu sunt fragmentate sau divizate!
Doar un pic separate...

Ca să fiu absolut liniștit, pe pagina 84 se stabilește că nu-i nici-o problemă, deoarece dispar numai 0,003% din habitatul de interes conservativ prioritar aflat în aria protejată declarată pentru păstrarea cât mai nealterată FIX a acestui tip de habitat.
Mă rog, elaboratorii studiului n-au auzit de faptul că dacă vreo activitate afectează habitatele de interes conservativ prioritar și mai ales dintr-un sit Natura 2000, atunci trebuie notificată Comisia Europeană.
Da' naiba se mai complică și cu notificări, că doar suntem în plină criză, nu?

La partea cu păsări stăm și mai bine!
În primul rând, în perimetrul în care se vor monta eoliene a fost observată o specie nouă pentru știință!
Și anume este vorba de Carvus fucilegus (pag. 66) căruia ornitologul Glăvan i-a și dat denumirea populară de corbul sau cioara de câmp.
ca să nu avem dubii, pe pagina 67 dă și o descriere amănunțită a speciei Carvus fucilegus, menționând încă o dată denumirea populară a speciei: CORBUL!

(n.b. o altă specie nouă pentru știință este Cerambyx urdo - menționată la pagina 76 - care probabil este endemică habitatului ponto-sarmatic și din denumirea genului deduc faptul că este rudă cu Cerambyx cerdo, adaptat habitatelor forestiere...)

În rest, aflu doar că în zona parcului nu vor fi probleme, deoarece la Baia nu există păsări de talie mare și cu manevrabilitate redusă care să fie periclitate de centralele eoliene (pagina 86), având în vedere că de exemplu barza albă este al naibii de mică și cu o manevrabilitate de colibri.
Asta ca să nu spunem că și acvila țipătoare mică sau șorecarul mare (una cuibărește la câteva sute de metri de locul respectiv) sunt al naibii de minuscule și manevrează mai ceva ca Schumacher.
Practic, era mai simplu dacă se declara în studiu că în general în România nu există păsări cu zbor planat și cărora să le treacă vreodată prin cap să folosească termicele...

Da', mă rog, experții lu' Hector.... am vrut să spun... a lu' Holrom sunt totuși ditamai profesioniști, așa că o fi știind ei ceva mai mult decât pulimea (în sens de om de rând, nu altceva...).

În final, este salutar faptul că autorii documentului sunt niște fotografi excelenți (că dacă era vorba de poze făcute de alții, doar indicau acest lucru, nu?).
Și sunt mai ales foarte încântat că dacă este vreo chestie mai sensibilă (de exemplu legat de rutele de migrație), colegul de la SOR imediat citează studiile și recomandările Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.

Păi, dacă INCDDD tot este de referință, abia așteptăm să dea undă verde ministrul Borbely să punem cap la cap detaliile despre rutele de migrație din Dobrogea, că din câte se pare pentru membrii S.O.R. rutele de migrație întotdeauna trec prin parcul eolian vecin cu parcul eolian pentru care fac studiile de impact. Și chiar și în cazul în care sunt rute de migrație în apropiere, ele sunt întotdeauna secundare...

Lu' ceafă rules!

2010-06-03T18:15:00.021+03:00

A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată,
Din pile mari, de pe la Cluj,
O ființă prea pletoasă.

Și era unu', specialist,
Da' fix în chiroptere,
Că n-a mai avut apemist
Așa un președinte.

Din umbra unui onegeu
El ghidul și-l îndreaptă,
Spre agenții, unde-n birou,
Parcuri se avizează.

Privea în zare cum pe culmi,
Răsare și străluce,
Eoliene-n Coronini,
Pe margini de pădure.

Le vede azi, le vede mâni,
Astfel avizu' clar e!
El iar, privind spre șefii lui,
Raport de mediu are.

El asociația-și răzâma,
Visând la finanțare,
Din AFM... din MATRA...
Contul bancar se umple.

Și cât de viu s-aprinde el,
În orișice ședință,
Că umbra unui mare parc,
Pe carst o să apară.

Și pas cu pas prin ghidul lor,
Conduc metodologic,
Spre peșteri și spre lilieci,
Un plan privat, nu public.

Și-n SCI, și-n SPA se-tinde,
Turbine s-amplaseze,
Ca mare demnitar ce e,
Închide geana dulce.

Și din ograda de partid,
Pe acte-i se revarsă,
Acceptul și de la ministru,
Pe șa de bicicletă.

El îl privea cu un surâs,
Nu tremura-n ședințe,
Căci era prea ferm decis:
De scaun cu dinți ține!

Iar el vorbi cu al său grup,
Oftând din greu în schemă:
"O, promovare de partid,
De ce nu vii tu? Vină!

Cobori în jos, buget plăpând,
Alunecând spre-o firmă,
Pătrunde-n conturi și în card,
Și viața-mi luminează!"

El asculta ordinul lor,
Iar la simpozioane,
Și s-arunca fulgerător,
Se scufunda în vorbe.

Și locul unde a căzut,
Tot în Cluj se rotește,
Și cam prin august 2008,
Congres EUROBATS crește.

Ușor el trece ca pe prag,
Doar cine l-ar alege?
Și ține-n mână un carnet,
Cu roșu, alb și verde.

Părea tânăr ecologist,
Cu părul lung, de treabă,
Însă trimis de un partid,
Deci nu de competență.

etc. etc. etc.

UE cu afaceri imobiliare

2010-06-03T10:32:00.013+03:00

Ce-aș face dacă aș fi afacerist?
Păi, ceva de acest gen:
M-aș da competent până aș reuși să mă fac șef pe la vreo organizație non-profit.
Și aș face tot felul de scandaluri până mă bagă în seamă vreo regie, vreo companie - orice, numai să fie de stat.
Apoi le-aș scrie niște propuneri de proiecte pe care ei să le coordoneze, yo să fiu partener, iar banii să fie de la Comisia Europeană.
De exemplu, în proiect aș promite că va crește cu 12% numărul de gâște cu gât roșu la Techirghiol (deși yo știu că ele cam stau prin Bărăgan), dacă aș cumpăra prin zona aia ceva terenuri unde să momesc gâștele. Tot pe banii UE.

Normal, gâștele vor sta oricum în continuare acolo unde le este mai bine. Adică în Bărăgan sunt cu zecile de mii, iar pe la Techirghiol mai trece razant câte un stol de 30 de exemplare rătăcite... care sunt în drum tot spre Bărăgan...
Numai că terenurile din apropierea lacului, la care irigatul este mai ușor de rezolvat, au un preț cam piperat. Așa că, din banii UE, pot cumpăra suprafața (promisă în propunerea de proiect că va fi cumpărată) doar la mama draq: adică la peste 8 km de coada lacului.

OK, doar că ar bate la ochi că mi-am luat pământ la așa distanță de lac și nu pot veni cu justificarea că acolo era mai ieftin. Deci, bat cu pumnul în masă pe la minister că-s cel mai competent în domeniu și că propunerile mele de arii protejate sunt cele mai profesioniste.
Autoritatea ce să spună? "Hai, măi, dacă tot te agiți pe aici și insiști că esti expert, fă tu propunerile alea".
Așa că fac o propunere de arie protejată care să includă lacul și zonele din apropierea lui, dar înfig pă șest și bucata mea de teren care e la mama draq...

La unele faze de genul ăsta totuși se mai "prind" și alții că-i vorba de fentă și îmi cam "taie" din suprafețe.
Bine, nu și asta mică, abia vizibilă de la București, așa că terenul meu nu atrage atenția nici măcar în Hotărârea de Guvern, în care apare doar ceva mai mult decât o liniuță (dacă cineva o vede cumva, poate să spună că o fi vreo greșeală cauzată de tonerul folosit de cei de la Monitorul Oficial al României):

Păi, și ce fac yo când constat că am scăpat și de data asta?
Având în vedere că sunt competent, constat că nu-i frumos că nu au fost acceptate toate propunerile mele... așa mă duc cu o falcă-n cer și cu una-n pământ (desigur nu pe bucata de pământ care-i a mea) la nenea Comisie Europeană, care o cam infrigementuiește pe tanti România.
Bine, din cauză că-s scandalagiu, ăia de la minister sătui de valurile iscate de furtunile din paharul comunitar, mă iau și consultant la refacerea propunerilor de arii protejate, mă fac și consilier personal al unuia dintre secretarii de stat, se gândesc să finanțeze și organizația mea pe ceva studiu repejor despre ce vreau yo... să zicem cu centrale eoliene în Dobrogea - că ăia din organizația mea tot fac studii de impact pentru parcuri eoliene prin zona asta, pentru ENEL, pentru draci și laci: mă rog, desigur în locuri care nu sunt pe nici-una din căile de migrație care acoperă de fapt toată Dobrogea.

Însă, după cum ziceam la începutul postării... aș face toate astea, dacă aș fi afacerist. Da' nu-s!

pasarea motanului

2010-06-02T18:31:00.002+03:00

Vine ditamai S.C. Rodis Consulting S.R.L. (nici draq nu a auzit de ăsta, așa firmă importantă este...) și vrea să tragă o țeavă prin Parcul Național Munții Rodnei.
Administrația se panichează de nenorocitul ăla de tub și insistă să demonstreze că dacă ia o decizie în calitate de administrator al zonei protejate, oricum nu contează deoarece decizia reală cică ar lua-o ăia de la Agenția de Protecția Mediului.
Eventual ăia de la A.P.M. ar putea arunca pisica în curtea Agenției Regionale de Protecția Mediului - Cluj...
Iar ăștia din urmă o s-o zvârle în ograda Agenției Naționale de Protecția Mediului din București.
Desigur și ăștia se pot gândi să o centreze spre Ministerul Mediului și Pădurilor... de unde cazul (care demonstrează doar incapacitatea miorului de a lua o decizie) să fie expediat la Comisia Europeană, eventual la Comitetul MAB-UNESCO și la însăși Dumnezeu...
Că doar nu e de glumă dacă este vorba nici mai mult, nici mai puțin decât de o țeavă!

Detalii despre galactica problemă de pe plaiurile carpato-danubiene poți găsi aici

programul "Poluatorul plăteşte"...

2010-04-13T14:13:00.017+03:00

... axa "Poluatorul mituieşte (onejeurile - ca să fie vesele şi să tacă din gură dacă tot au luat banii)":

"Incurajati de rezultatele deosebite ale anului 2009, Rompetrol lanseaza pentru al doilea an consecutiv programul national Impreuna pentru fraierit.
Impreuna pentru fraierit este un program de implicare in activitati comunitare destinat ONG-urilor, autoritatilor locale si persoanelor cu atitudine civica si spirit antreprenorial care vor sa initieze si sa implementeze un proiect menit sa dezvolte comunitatile din care fac parte.
Rompetrol sustine proiecte la nivel national care se refera la protectia mediului si imbunatatirea starii de sanatate a comunitatilor.
Pe site-ul programului www.impreunapentrufraierit.ro , puteti consulta ghidul aplicantului si descarca toate documentele necesare inscrierii cu succes a proiectelor dumneavoastra.
Proiectele pot fi inscrise pana la data de 28.05.2010
Pentru intrebari si informatii suplimentare va rugam sa ne scrieti pe adresa de e-mail contact@impreunapentrufraierit.ro.
Va asteptam!
Echipa Impreuna pentru fraierit"

Ediţia următoare a şpăguirii sectorului civil va fi susţinută financiar de un consorţiu format din Rompetrol, Petrom, Shell, Lukoil, SIDEX, MinVest, RomSilva şi alte firme care luptă pentru protecţia mediului...

întâlnire cu şerpi

2010-04-13T10:11:00.009+03:00

De câteva săptămâni a cam sosit vremea propice pentru a investiga nişte locuri de pe malul vestic al lacului Razim.
Aşa că într-o zi, prin preajma prânzului am ajuns la o carieră abandonată din acea zonă.
Locul era ferit de rafalele sălbatice ale vântului care pe lac bătea de abia puteai sta în picioare pe marginea falezelor.
Fiind suficiente locuri de adăpost şi multe pietre expuse razelui sorelui cam firav în această zi, aproape la fiecare pas dădeai de reptile (recent ieşite din hibernare) care stăteau pentru a înmagazina ceva căldură.
Speciile erau comune lagunelor, dar la un morman de stânci am văzut un şarpe relativ rar întâlnit de-a lungul zonei costiere: aşa-numitul şarpe rău (Coluber caspius).
Animalul n-a stat mult pe gânduri când m-a sesizat, ci s-a aruncat cu capul într-o crăpătură, însă - având o lungime de cca 1,20 metri - am reuşit să-i prind mijlocul cozii cu mâna dreaptă.
Ştiam că în momente de stres aceşti şerpi pot reacţiona agresiv, aşa că scotoceam prin buzunar cu mâna stângă după mănuşile de sudură.
Am tras mănuşa pe mână, am apucat cu ea coada şarpelui ca să pot trage cealaltă mănuşă pe mâna dreaptă.
După ce aveam mănuşile de sudură pe ambele mâini şi mă pregăteam să trag de şarpe pentru a-l scoate din gaura unde s-a băgat cu partea anterioară a corpului... m-a "tăiat" tare de tot treaba mare.
Ăsta-i un efect al combinării fumatului cu băutul cafelei - ambele activităţi fiind intens practicate până să ajung în acel loc...
Aşa că în 10 secunde începeam să "înverzesc" pe acolo ţinând cu măinile de coada unui şarpe.
I-am dat drumul animalului şi am alergat în spatele unei movile mari de stânci adunate probabil pentru a fi la un moment dat încărcate în maşini.
După ce termin şi mă întorc să pun o piatră peste "rezultat" (chiar dacă era un loc unde rar umbla cineva, totuşi să nu calce-n el vreun rătăcit pe plaiurile mioritice) îmi ridic privirea pe panta movilei şi văd ieşind dintr-o gaură capurile a 4 şerpi de apă (Natrix tessellata) care studiau cu interes activitatea pe care o desfăşuram...

fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani... (I)

2010-04-06T16:41:00.004+03:00

Nu-s Michael Jackson (oricum ăla-i decedat, în timp ce yo nu chiar...), dar am şi yo trupa de fani.
Doar că săracii sunt ca ăia a lu' Mircea Badea: le-ar conveni ce spune ăla după care se ţin, dacă unele idei nu i-ar afecta şi pe ei...
Aşa m-am pricopsit cu dragostea unui aparent expert în totul de pe bicicletă.
Ciclistul ăsta face tursim pe diferite grupuri de discuţii pe probleme de mediu postând comentarii despre comentariile mele.
Una din recentele sale practici de peisagism a apărut după o postare în care atrăgeam atenţia asupra faptului că structurile care se autofinanţează răspund mai degrabă unor solicitări/necesităţi/cereri ale societăţii decât instituţiile bugetare (care pot exista şi dacă nu-i nevoie de serviciile lor sau dacă sunt neperformante).

Din câte se pare omu' s-a simţit atacat energetic de ideea asta şi (ca un veritabil bugetar care bate frenetic apa-n piuă pe banii contribuabililor) a ieşit în decor cu nişte concluzii care-s doar ale iritatului din Napoca: "Asistam la lansarea unei noi teorii in sfera politicii ai administratiei publice, care probabil va revolutiona mapamondul. Si anume ca o institutie "raspunde unei necesitati reale a societatii" daca se "autofinanteaza", si deci per contrario cine nu se autofinanteaza nu raspunde nevoilor reale ale societatii..."

Însă clujeanul cu mintea mai odihnită decât altă parte a corpului său a intrat la banuială că publicul n-o să-i înţeleagă la adevarata ei valoare ideea degeaba exprimată, aşa că plusează cu exagerări suficient de caracteristice agitaţilor din sectorul civil care se plictisesc fără să fie conştienţi de această stare de fapt:

"Astept deci desfiintarea ministerelor de finante si ideii de bugete de stat si bugete locale, si trecerea tuturor institutiilor publice pe "autofinantare". Sunt chiar curios cum va functiona aceasta pentru Armata, Politie, serviciile de informatii, dar si pentru Guvern si Parlament ( in caz ca in Noua Ordine propusa de dl. ... se mai considera ca ar fi nevoie de asemenea institutii...). Probabil ca fiecare institutie va avea un puternic departament de marketing, unul de fundraising si contract cu multe firme de incasso / recuperatori"

NOBADAi mioritice

2010-04-02T11:19:00.003+03:00

Un gibon despre care nu aş fi surprins să aflu că de fapt este un susţinător înfocat al matolului a lansat pe un blog, în stilul tradiţional de carpato-danubiano-pontic, ceva copie a unei activităţi făcute de dragul de a se afla în treabă.
Un fel de adaptare la zona politică a preocupărilor inutile de a fi lansate periodic prin sectorul economic a ideilor de genul "hai să aplicam modelul suedez", "să trecem pe modelul japonez", "cel mai bine ar fi să preluăm modelul american" şi alte asemenea...
Făcând abstracţie la faptul că au ales culoarea care indirect îl promovează pe Băsescu, mai bagă şi un text cu motivele pentru care vor furtună-ntr-un pahar.
Cică preşedintele împins de manelişti şi telenoveliste pentru a doua oară în scaunul prezidenţial:

"- incurajeaza inegalitatea in fata legii a cetatenilor"
Păi, tre' şi famiglia lui să "mănâncă o bucată de pâine", nu?

"- aduce un ultraj eticii publice si demnitatii tarii"
Şi care politician nu?

"- pune interesele personale si ale familiei sale inaintea binelui comun"
Adică-i familist...

"- incalca dreptul la informare, conducand campanii de dezinformare in beneficiul sporirii puterii personale"
Ca orice politician abil...

"- ataca sistematic Constitutia in spiritul ei"
rahat pe băţ...

"- face promovari in functii publice nu pe criterii de competenta, ci de nepotism sau supunere oarba"
Păi, cum să facă "reformă" cu oameni care eventual au altă părere?

"- incalca principiul majoritatii"
Adică nu a apărut de suficient ori la Etno TV?

"- doreste slabirea si subordonarea institutiei fundamentale a unei democratii - Parlamentul"
Cui s-o subordoneze?

"- sustine ca vrea sa reformeze statul, dar isi conduce partidul ca un monarh absolut"
Ce şi cum fac ăia prin propriul partid, e cam doar treaba lor...

"- discrediteaza prin propriul comportament sau cel al oamenilor promovati de el imaginea in lume a Romaniei"
Păi, s-o facă prin comportamentul hoţilor care au invadat vestul Europei?

"- tolereaza coruptia"
Doar a celor din propriile grupuri de interese...

"- nu are solutii pentru iesirea din criza economica si morala"
Nici alţii...

"- incalca dreptul la asociere libera, subminand activitatea partidelor democratice"
Păi, partidele celelalte de ce-l bagă în seamă dacă tot nu-s obligate?

"- incurajeaza frauda electorala si cumpararea parlamentarilor prin mita"
Fără dovezi, asemenea afirmaţie e nici măcar apă de ploaie...

"- nu si-a clarificat legaturile cu trecutul comunist si cu Fosta Securitate, desi a condamnat in mod demagogic comunismul."
Ceilalţi nici măcar atât n-au făcut...

"- controleaza de facto toate serviciile secrete, cu toate ca acestea ar trebui sa se afle sub control parlamentar"
Păi, de ce nu le controlează Parlamentul, dacă are asemenea atrivuţiuni?

"- acuza televiziunile de manipulare, dar e prezent mai des si la mai multe televiziuni decat Hugo Chavez"
Nu şi labeunu, zeroteve etc.

"- se sustrage sistematic din fata justitiei, acuzand imunitatea altora din cea mai imuna pozitie in stat."
Da' a emis vreo instituţie vreun mandat de aducere la adresa lui?

"- a profitat de beneficii materiale ilegale din posturile publice pe care le-a detinut"
Adică de navete cu Johnny Walker?

"- promoveaza in societate modelul “mitocanului descurcaret si smecher”, in timp ce vorbeste despre reforma educatiei, pe un fond general de criza morala"
Dă-i un cap în gură dacă nu-ţi convine!

"- doreste sa lase milioane de romani, pana la o treime din alegatori, fara reprezentare parlamentara, prin schimbarea sistemului de vot."
La alegerile generale oricum s-a prezentat doar vreo treime din cei cu drept de vot, aşa că face nişte economii la hârtia folosită la tipărirea buletinelor de vot.

"- incita la ura si la dezbinare intre categorii sociale si nu numai, pe principiul « Divide et Impera »"
Şi restul face la fel...

"- monopolizeaza subiecte de interes national in favoarea lui si a partidului pe care il conduce"
Ai vrea să le promoveze pe cele pe care nu le conduce?

fiecare cu treaba sa

2010-03-30T17:19:00.017+03:00

Pe plaiurile mioritice legea există ca să nu putem spune că nu există.
Aşa că o respectă numai ăia care chiar n-au altceva de făcut şi vor neapărat să moară de foame.
Restul îşi vede de treabă...

Cum e şi una dintre puţinele unităţi de industrie grea care n-a dat faliment ci produce şi în prezent alumină.
Sau cum suntem noi, care ne-am văzut de treaba de a verifica în ce mod afectează mediul activitatea respectivei intreprinderi.
Aşa că dimineaţa ne-am încărcat toate echipamentele necesare într-o barcă.
Şi vreo trei patru ore şi ceva ne-am învârtit într-o mlaştină luând eşantioane de apă şi mâl, respectiv făcând observaţii legate de floră şi faună...
Problema principală pe care o crează mediului respectiva intreprindere este evacuarea unei ape pline de ceva sodă... plus că apa are temperatură ridicată:
Ca urmare, apa din zona unde este respectiva deversare e niscaiva mizerabilă... şi cam pute!
Cu toate depunerile masive de chimicale, se pare că unele vieţuitoare o duc bine în respectiva soluţie doldora de chimicale toxice...
Mai puţin peştii, în cazul cărora era destul de evident că nu preferă în mod special apa încărcată cu substanţele provenite de la fabrică...
Nici ăia care stau de regulă pe fundul apei nu păreau să fie foarte încântaţi...
Bine că vine suficientă apă limpede din stufărişuri ca să dilueze soluţia respectivă...
Ca urmare, la nici un kilometru şi jumătate de la punctul de deversare a lichidului caustic pot fi găsiţi caraşi măricei în plasele monofilament (de altfel interzise prin lege) puse de localnici de-a lungul canalelor...
Deci inclusiv şi localnicii îşi văd de treaba lor...

mă simt băgată în... ăăăăă... seamă!

2010-02-07T18:43:00.006+02:00

O activistă constipată prin definiţie (care n-a reuşit să împiedice lucrările de modernizare a capitalei în zona Basarabi) iar s-a înghesuit să apară în lumina reflectoarelor.
De data asta pentru a constata că:
- sunt distruşi patru munţi... care sunt de fapt, mai degrabă nişte dealuri;
- cică sunt mutaţi oameni... care oricum s-au mutat deja din proprie voinţă;
- unda de şoc a "cianurii" va distruge oraşul Abrud (poate doar în cazul unui cutremur care rade oricum localităţile... aşa că valul de "cianură" va fi doar cireaşa de pe tort...);
- este pusă în pericol sănătatea oamenilor... care nu prea mai există pe acolo, deoarece s-au cam mutat din Roşia Montana;
- dispare... peisajul (săraca tăntăloaie nici măcar nu are limbajul format, dar se înghesuie în faţa camerelor video);
- probabil că firma nu-şi va respecta peste cca 2 decenii prevederile contractuale... (oare dăşteapta asta o fi verişoara Mamei Omida de ştie ce se va întâmpla peste un deceniu?).

Alte aspecte: ministrul subliniază că Ungaria a decis interzicerea folosirii tehnologiei bazate pe cianuri pentru exploatarea aurului.
Foarte frumos!
Dar a verificat cineva câte zăcăminte de aur o mai fi având Ungaria?
Că dacă n-ai ceva, este uşor să renunţa la acel ceva inexistent...

Cu toate acestea, cel mai haios element al întregii tevaturi a fost faptul că reprezentantul statului a promis că legea va fi respectată...
Adică domnul ministru a recunoscut indirect faptul că în alte cazuri autoritatea nu a respectat prevederile legale?

padurea de la (celalalt) vecin

2010-01-31T16:50:00.006+02:00

Dacă ultra-extra-mega-profesionistul ex-vânător din curtea felixiană lansa în "Jurnalul Naţional" acuze forestier de stufoase la adresa şefuţului renepist promovat în funcţie pe linie de PDL, păi se putea să nu apară în aceeaşi zi într-un ziar pro-PDL (cel puţin în comparaţie cu produsele trustului Intact) cum este "Evenimentul Zilei", ceva ştire despre faptul că săracii RNP-işti nu sunt de vină pentru starea lucrurilor?
Mai mult decât atât, află că sunt chiar agresaţi (uneori fiind nevoie şi de a spitaliza) săracii pădurari care desigur habar nu au ce se întâmplă în ocolul silvic pe care îl au în gestiune...

Cei care au cont neimportant găsesc detalii aici.

(restul au link altundeva)

padurea vecinului

2010-01-31T15:02:00.004+02:00

Poate fi şi capra vecinului, că-i tot aia.
Nu de alta, dar unul din tabăra Partidului Conservator s-a trezit să-şi exprime nemulţumirea (în ediţia din 31 ianuarie a ziarului "Jurnalul Naţional") faţă de acţiuni de exploatare a pădurilor artribuite unuia ajuns din nou şef pe la structurile centrale ale RNP tot cu ajutorul PDL-ului.
Facem abstracţie la faptul că văicăritorul din curtea felixiană o fi vreun fost vânător, care probabil ucidea animale doar pentru a nu muri de foame, nu din pură pasiune prostească de a simţi ce senzaţie are un criminal?

Cei care au cont neimportant găsesc detalii aici.

Restul au link altundeva...

Să taxaţi bineee!!!!!!!!!!!!!!!

2010-01-12T07:20:00.005+02:00

E criză.
Mare şi naşpa.
Din aia... economică.
Aşa că guvernul taxează hamburgerii.
Păi, dacă au voie câinii, de ce să n-aibă căţeii?
Deci apar taxe peste orice mişcă şi-n ariile protejate.
De parcă zona ar fi cel puţin moşia privată a administratorilor.
Ca urmare nu me mirăm de faptul că la Parcul Naţional Munţii Măcinului au fost inventate următoarele cheltuieli pe care cică ar trebui să le achite muritoru' de rând:

- tarif de băgat nasu'-n parc - 5 RON/fraier (formulare oficială: "1. Tarif intrare in parc pe traseele marcate fara solicitare ghidare");

- tarif pentru belit ochii - 15 euroi/zi lumină/fraier (formulare oficială: "6. Observatii fauna");

- tarif anti-agent 007 - 15 euroi/24h/spion travestit în turist (formulare oficială: 7. Fotografierea fara drept de utilizare in scop comercial");

- tarif premiere "Zmeura de Haur" - 50 euroi/zi/actor (formulare oficială: 8. Filmarea fara drept de utilizare in scop comercial);

- taxa "Capra vecinului" - 150 RON/bucată ţap ispăşitor (formulare oficială: 23. Tarif avizare cu consultarea CS: constructii pensiuni turistice, anexe gospodaresti, activitati valorificare resurse si servicii de mediu in vecinatatea parcului din grupa celor pentru care evaluarea impactului nu este obligatorie.

proşti, dar măcar puţini

2009-12-13T11:38:00.004+02:00

Cum poate fi un om aşa de idiot încât să suţină necesitatea de a "opri" schimbările pe care le suferă clima, în condiţiile în care în cei vreo 5 miliarde de ani ale existenţei planetei, clima a cam suferit schimbări practic continue... uneori chiar radicale?

În rest, probabil este clar că respectivii s-au "băgat" în proteste doar din cauză că în vestul Europei ţipă o altă grămadă de agitaţi care se pare că o duc prea bine şi asta îi cam plictiseşte...

PUBLICATII Valea Prutului

2009-12-08T18:35:00.003+02:00

În cursul anului trecut a apărut la Iaşi cartea intitulată "Valea Prutului - componentă a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii", de 230 pagini, cuprinzand detalieri referitoare la caracteristicile geografice, hidrologice, climatice, floristice şi faunistice a vării râului Prut, precum şi capitole dedicate prezentarii pe scurt a ariilor protejate aflate de-a lungul răului Prut şi a activităţilor umane care au avut şi/sau au impact asupra patrimoniului natural.

Fiecare capitol include o serie de fotografii, cartea încheindu-se cu un sumar in engleza a lucrarii şi lista surselor bibliografice folosite la redactarea publicaţiei.

victimă colaterală

2009-11-21T16:40:00.002+02:00

În înregistrare cred că-i un vultur sur (Gyps fulvus).
Ceea ce este însă sigur: a luat din plin pala centralei eoliene.
Înregistrarea a fost făcută la Lendas, în partea sudică a insulei Creta...

şi din ăştia umblă liberi...

2009-11-05T13:47:00.003+02:00

Un gibon mai tâmpiţel decât permite legea şi care orbecăie prin blogosferă se trezeşte cu fantasme generate de ţesutul adipos care i-a înlocuit singurul neuron pe care îl avea probabil funcţional în urmă cu mulţi ani...

"Uite că am mai citit o dată tot thread-ul (mulţam Pitic)...!Singura explicaţie ,ar fi că cineva a avut "bunăvoinţa" să trimită un bot care spamează de la adresa(IP) pe care eu o folosesc...! Aşa cum am mai spus,am observat xhestia asta cu marcarea ca spam,abia după ce am vizitat blogul deltaica" (etc. etc. etc.)
(vezi elucubraţia în toată splendoarea ei aici )

Pasajul citat este deja catalogabil ca fiind din seria prostul nu-i destul de prost dacă nu-i şi fudul.

abuz real al portocaliului pe virtual

2009-11-04T23:36:00.009+02:00

Ce se întâmplă pe forumul realitatea.net dacă un utilizator are următoarea părere în legătură cu ipoteza că PDL şi Traian Băsescu vor alegeri anticipate (parlamentare)?

"Păi, este din seria Daţi-mi ceva şi mă ţin de cuvânt că veţi trăi bine!

1. Daţi-mi majoritatea de voturi ca să fiu primar general (2000)! A primit-o şi... atât.
2. Daţi-mi majoritate de consiliu general ca să pot fi primar general bun (2004)! A primit-o şi... atât.
3. Daţi-mi majoritatea de voturi ca să fiu preşedinte (2004) ! A primit-o şi... atât.
4. Daţi-mi majoritate de partide ca să fiu preşedinte bun (2008)! A primit-o şi... atât.

Acum urmează etapa combinată:
5. Daţi-mi majoritatea de voturi ca să fiu iar preşedinte şi majoritatea de Parlament ca să fiu preşedinte şi mai bun!
Mioriticul popor, care nu învaţă din experienţele anteriore, probabil va pune botul şi de data asta.

Să trăiţi bine! hă hă hă! "

(vezi postarea aici )

Foarte simplu ce se întâmplă... având în vedere că site-administratorul (Cristian Dorombach) şi moderatorii din subordinea lui sunt susţinători ai P.D.L. şi al lui Traian Băsescu.

Imediat după postarea mesajului citat mai sus, pe contul celui care a avut punctul de vedere de mai sus a fost pusă restricţie de acces cam cu această "justificare":

You have been banned for the following reason:

iti multumim.

Date the ban will be lifted:

Never

hihihi, asta nu se întâmplă în anii '40 ai secolului XX, într-un lagăr de concentrare din Germania nazistă... ci are loc în secolul XXI (din Era supranumită "a informaţiei"), pe un forum destinat aparent publicului larg al unui mijloc de comunicare în masă (postul TV Realitatea...).

mori de necaz... de mori de vânt?

2009-10-27T17:52:00.045+02:00

Atunci nu-i cazul să citeşti detalii legate de parcurile de centrale eoliene care sunt planificate sau montate în judeţele:
- Alba: 1, 2 ;
- Bacău: 1 ;
- Bihor: 1, 2 ;
- Bistriţa-Năsăud: 1 ;
- Botoşani: 1 ;
- Brăila: 1 ;
- Buzău: 1, 2 ;
- Caraş-Severin: 1, 2 ;
- Cluj: 1 ;
- Constanţa: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 ;
- Covasna: 1 ;
- Galaţi: 1, 2 ;
- Hunedoara: 1 ;
- Ialomiţa 1 ;
- Iaşi: 1, 2 ;
- Mehedinţi: 1, 2 ;
- Neamţ: 1, 2 ;
- Prahova: 1 ;
- Satu Mare: 1 ;
- Suceava: 1, 2 ;
- Timiş:
- Tulcea: 1, 2 ;
- Vaslui: 1 ;
- Vrancea: 1, 2 ;

(dacă apeşi pe cifrele color, afli şi despre ce-i vorba)

candid(at)ul eco-gargaragiu

2009-10-26T10:09:00.002+02:00

Legat de aşa-numita "platformă electorală" a lui Remus Cernea (candidatul din partea quasi-inexistentului Partid Verde la funcţia de preşedinte al României) scrie umătoarele pe pagina sa electronică ( http://remuscernea.ro/platforma-verde/ ):

"această platformă, spre deosebire de ale celorlalţi candidaţi, este scrisă cu implicarea directă a candidatului şi fără “copy/paste” din alte materiale, o vom prezenta, în serial, prin episoade zilnice consacrate câte unei teme, începând de joi, 10 septembrie 2009."

Ceva mai jos pe aceeaşi pagină, putem constata cât de "zilnice" sunt episoadele, deoarece postări sunt pe următoarele date:
- 10 septembrie
- 15 septembrie
- 5 octombrie

Deci deja la prima zi după lansarea proiectului legat de "platforma" electorală... a uitat că a promis că vor fi completări zilnice.
Aşa că, hai să fim serioşi, cine naiba să creadă şi restul eventualelor promisiuni pe care le face?

second hand-u' moca salvează natura

2009-10-24T15:01:00.004+03:00

După anunţul citat mai jos, urmează să aflăm că persoanele îngrijorate de efectele încălzirii globale pot stopa fenomenul făcând schimb de prezervative doar o dată folosite, tampoane utilizate cu ocazia ciclului lunar sau "pamperşi" în care bebeluşii au făcut numai treaba mică.

"Acum ai posibilitatea sa oferi si sa primesti lucruri gratis!

Brasov - 11 octombrie 2009 - a fost lansata prima comunitate online care sa permita schimbul gratuit de obiecte.

Site-ul LucruriGratis.ro ofera membrilor sai ocazia sa ofere si sa primeasca gratuit lucruri din multe categorii - de la produse de gradinarit la aparatura electrocasnica si bilete la concerte.

Ideea de a oferi lucruri care nu iti mai folosesc a cucerit lumea datorita eficientei si a avantajelor multiple pe care le implica. Cei care ofera nu mai au nevoie sau nu mai pot folosi lucrul respectiv, iar cel care primeste se poate bucura de un produs functional de care avea nevoie. Totodata in spatele proiectului exista si o motivatie ecologista - se incurajeaza nevoia de a recicla si de a folosi la maxim un produs, astfel se prelungeste durata de viata a obiectului respectiv.

Noutatea pe care o implica proiectul este comunitatea care se va crea in jurul acestei idei. Oamenii vor alege cui sa ofere, iar unul din criteriile de evaluare a utilizatorilor este si cat de mult au oferit la randul lor, astfel sistemul se intretine singur.

Site-ul LucruriGratis.ro a fost lansat in varianta beta si are pana la momentul acesta, dupa numai 11 zile, 271 produse si 578 de utilizatori din 39 judete ale tarii. Tranzactiile sunt posibile in baza unui cont gratuit pe site.

Daca doriti sa va alaturati comunitatii LucruriGratis, accesati: www.lucrurigratis.ro

Iar daca vreti sa sprijiniti dezvoltarea acestui concept, trimiteti mai departe acest mesaj! Cu cat ofera mai multi utilizatori obiectele pe care nu le mai folosesc, cu atat mai multe produse isi vor gasi un nou stapan, in loc sa ajunga la groapa de gunoi."

La Mama nu-i ca-n birt

2009-10-21T00:12:00.006+03:00

Anunţ de racolat ospătari şi chelneriţe agăţat de o coajă de portocală pe forumul controlat de puţini portocalii însă cu mulţi pitici (la fel de portocalii) pe creier:

"Pe data de 3 (schimbat apoi în 6) noiembrie s-a stabilit intalnirea forumistilor la Bucuresti !
Toti doritorii, indiferent de culoare.....sunt asteptati la Restaurantul La Mama din strada Episcopiei 9 (langa Ateneul Roman)!"

P.S. Doritorii pot avea desigur orice culoare... doar să fie portocalii.

dispariţia misterioasă a castorului inexistent

2009-10-20T22:35:00.002+03:00

În ediţia on-line, din 18 octombrie 2009, a ziarului Evenimentul Zilei a fost publicată o ştire scurtă cu titlul Cocorii se întorc în Delta Dunării.

Şi suna cam aşa (textul cu albastru este cel citat de pe site):

Chiar dacă sunt aşteptaţi primăvara, mai mulţi cocori au fost observaţi în Delta Dunării luna aceasta, după ce în ultimii zeci de ani aceştia au ocolit zona.

„Cred că această specie ar trebuie să fie studiată mai bine, identificându-se şi elementele care creează o stare de disconfort şi fac specia să ocolească zona”, a remarcat guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Grigore Baboianu.

Desigur, dintre cocori au ocolit în ultimii zeci de ani zona Deltei Dunării în timpul migraţiei doar exemplarele care nu a fost observate cu diferite ocazii în ultimii zeci de ani în zona Deltei Dunării în timpul migraţiei.
Că alea care au fost observate în anii precedenţi, desigur nu au ocolit zona Deltei Dunării.
Că dacă ar fi ocolit zona Deltei Dunării, atunci nu ar fi fost observate în zona Deltei Dunării.
Oarecum logic, nu?

Cu decenii în urmă, în zonă au mai trăit elani şi castori. Aceste specii au dispărut, ca urmare a modificărilor hidrotehnice. „Castorul este un foarte bun hidrotehnician. Dar schimbarea regimului hidrologic al Dunării a dus la reducerea habitatului său”, a atenţionat Baboianu.

Poate cineva îi şopteşte un mic secret Guvernatorului: castori nu au trăit niciodată în Delta Dunării.
Da' să rămână între noi acest detaliu, OK?
Deoarece, locul cel mai apropiat de Delta Dunării unde au fost găsite rămăşiţe de castori a fost groapa de gunoi de la cetatea Dinogeţia (asta-i lângă localitatea Garvăn, în vestul judeţului Tulcea). Dar şi despre oasele alea se presupune că au aparţinut unor exemplarele provenite din altă zonă a ţării (probabil de pe valea Prutului).

O altă mică scăpare a Guvernatorului: că habitatele din delta nu sunt prielnice castorilor, aceştia fiind adaptaţi la ape mai mici decât cele din Delta Dunării.
Da' să rămână între noi şi acest detaliu, OK?

Iar în ceea ce priveşte elanii... păi ăia o fi trăit în deltă, doar că erau doar exemplare hoinăritoare, ajunse din greşeală pe aici de undeva din nordul Europei.
Unul a fost depistat prin mijlocul anilor '60 (ăsta a fost omorât scurt după ce a ieşit din Deltă pe la Somova)... şi cică ar mai fi trecut un exemplar pe la Sfîntu Gheorghe prin anii '80.

KroChi "la cuţite" cu ospătăraşii

2009-10-19T22:07:00.005+03:00

Într-o zi de octombrie (cam pe 19...), Krokodilul Chichiricios s-a trezit cu un împrumut nesolicitat, dar aprobat de piticul de pe creieraşul birtului.

Ca urmare, s-a apucat să-şi pună întrebări retorice de tot.
Nelămuririle lui KroChi sunt cu albastru, iar posibilele răspunsuri la nelămuririle sale... nu sunt cu albastru.

1. Dle Piticu, câtă şi care este libertatea de expresie pe Forum ? Constat cu interes că un anumit forumist îmi acordă o atenţie deosebită şi îmi dedică un thread cu injurii- aşa cum eu n-am făcut niciodată.
(În cazul în care KroChi se referă la isteroidul grupa mică , ăsta din urmă a ajuns inclusiv să deschidă şi thread în care să-mi citeze postările... şi... atât. De fapt, threadul i l-a închis piticul de pe creieraşul birtului în momentul în care au priceput toţi ospătăraşii că nu voi muşca momeala.)

Forumistul respectiv e bine mersi, eu sunt bannat pentru că "netul pe mobil e scump".
(Hehehe, păi, oricum nu ăla era motivul real. Putea să scrie acolo şi că: "azi plouă în unele locuri şi în altele nu".)

Constat că alt forumist mă onorează făcându-mp agent de influenţă KGB, forumist care se exprimă pe forum că doreşte moartea unui întreg popor. Şi forumistul respectiv e bine mersi, eu fiind bannat pentru ce ?
(Că aşa vor muşchii din encefalul piticului de pe creieraşul birtului...)

2. În momentul în care există oameni care scriu că în 1989 liberalii au chemat minierii, e chiar aşa o greşeală gravă să spui despre ei că sunt niţei tâmpiţi ?
(Păi, ai ofensat un prost, deci meriţi ban!)

3. Care este limita pentru bannare ? Aşa cum am mai spus, un thread injurios- nu primul dedicat mie i-a adus autorului laurii - un thread care proclama dorinţa de a omorî un întreg popor, idem. Pe de altă parte, dl.Sam, erijat în cenzor, judecător şi ce s-o mai crede domnia sa în propria paranoia determină bannarea cui nu-i place, de ce ?
(N-ajunge că săracu' este 1Q, îi mai pune şi întrebări?)

4. Este forumul Realitatea un forum liber ? Este un forum deschis tuturor opiniilor ? Am spus şi o repet- dacă nu mă vreţi, n-aveţi decât să o spuneţi personal. Consider bannarea mea până pe data de 29.10 un abuz ordinar, un abuz generat de faptul că am spus lucrurilor pe nume. Dacă ea se va menţine, puteţi fi fericiţi...
(Hehehe, KroChi se pare că nu realizează faptul că ospătăraşii exact asta îşi doresc: să se văicărească nişte persoane care nu pupă dosul băsescian şi pe care - din acest motiv - le abuzează pe virtual prin diferite metode.)

5.Decizia vă aparţine dvs. sau unchiului SAM ? I-am făcut ieri 3 report-uri lui Grumpy, pe motive reale, fără nici un rezultat. Dl.Sam m-a turnat azi pentru că am spus adevărul şi am fost bannat zece zile....Un posibil fost forumist al RealităţiiKrokodilul Chichiricios..
(Sigurrr... nu vor dormi ospătăraşii de grija plecării unuia care nu pupa în dos partidul băsescian în frunte cu iubitul său conducător!)

publicatii - migratie

2009-10-19T12:25:00.008+03:00

In cursul acestui an a apărut la Editura Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi cartea intitulată "Migraţia paseriformelor în estul României".
Publicatia de 209 pagini cuprinde:
- un capitol despre caracteristicile generale ale paseriformelor (inclusiv despre distributia, habitatele preferate, biologia speciilor etc.);
- un capitol dedicat aspectelor de migratie;
- un capitol referitor la aspecte privind conservarea.

Cartea se incheie cu lista surselor bibliografice si 74 pe figuri.

Persoanele care au cont pe forumul neimportant pot găsi detalii suplimentare despre publicaţie aici

Suntem ospătari, deci nu gândim!

2009-10-16T10:03:00.006+03:00

Agitaţie mare pe scena politică autohtonă.
Pentru prima dată în istoria României postdecembriste cade Guvernul în urma votării unei moţiuni de cenzură.
Preşedintele nominalizează ca prim ministru un posibil ţap ispăşitor.
Evenimentele desigur au recul şi în blogosferă.
O manifestare a reculului fiind creşterea numărul de postări pe diferite forumuri axate pe subiecte de politică internă.
Cum este cel al postului de televiziune Realitatea TV.
Logic!
Cel puţin pentru un om normal.
Pentru cei obedienţi partidului băsescian şi mai ales şefului real al acestuia logica însă nu funcţionează.
Aşa că păzitorii hemoroizilor prezidenţiali născocesc o explicaţie legată de faptul că a crescut numărul de postări determinate de frământările scenei politice: cică deoarece ar fi fost restricţionat accesul la acel forum a doi utilizatori.

Pe ospătăraşi n-ai cum să-i convingi să-şi folosească firava dendrită eventual rămasă în urma extirpării fostului lor neuron de realitatea că: aşa cum au încercat să nu observe că şi numărul de utilizatori, şi numărul de postări s-a dublat de fiecare dată când Mircea Badea amintea de forumul Realitatea, şi de data aceasta doar îşi imaginează că numărul de postări NU ar fi crescut din cauza evenimentelor (de data asta politice) la fel de independente de respectivul forum.

Deoarece pupinbăseştii vor neapărat să omită faptul că atunci când este vorba doar de frământări pe scena politică... NU creşte şi numărul de utilizatori, doar numărul replicilor referitoare la evenimentele respective.

hai să facem lucruri degeaba

2009-10-15T09:45:00.011+03:00

În data de 25 august 2009, membrii unui ONG au amplasat câte un panou de informare şi avertizare la limita Rezervaţiei Naturale Fânaţele Clujului „La Copârşaie” şi a Rezervaţiei Naturale Fânaţele Clujului „La Craiu”. (sursă)

Panourile de informare a publicului au fost montate la "mulţi kilometri" de localităţi, în apropiere de un drum pe care trec doar câţiva ciobani.

Deci acel public pe care o fi vrut să-l informeze ONG-ul... era de fapt format din câţiva ciobani.

În data de 3 octombrie 2009 ONG-ul a făcut "un control" în zonă şi a constatat că a rămas doar un picior din panoul de informare de la Rezervaţia Naturală Fânaţele Clujului „La Craiu”. (sursă)

În data de 7 octombrie 2009 ONG-ul a făcut încă "un control" în zonă şi a constatat că a rămas doar cadrul din panoul de informare de la Rezervaţia Naturală Fânaţele Clujului „La Copârşaie”. (sursa)

Iritat de faptul că panourile au costat finanţatorul (Ambasada Olandei, prin programul MATRA/KNIP) 800 RON, onegistul responsabil cu acţiunea respectivă a afirmat pe o listă electronică: "Oricine ne poate distruge panourile, ca nu le vede aproape nimeni".

Păi, dacă panourile "de informare a publicului" nu le vede aproape nimeni, atunci poate nici nu era nevoie de ele.

Probabil nu au consultat localnicii, nu au cerut părerea celor care trăiesc în acea zonă şi în loc să încerce să-i implice pe cei de acolo în acţiuni de păstrarea a patrimoniului natural din vecinătatea localităţii respective, mai bine au trântit la ambiţie două panouri în nişte locuri unde sigur putea să irite pe câţiva săteni.

Care este soluţia pe care o propune reprezentantul ONG-ului?

Asta: oamenii de ordin public sau Garda de mediu. Daca si-ar lua in serios munca, si ar "vorbi" putin cu localnicii si ciobanii.
Adică: nu ajunge că ONG-ul a făcut acţiuni la ambiţie, în ciuda localnicilor, ci ar vrea nişte acţiuni de forţă împotriva localnicilor şi din partea gardienilor publici (eventual a poliţiei comunitare - dacă o fi existând în sat...), respectiv din partea celor de la Garda de Mediu.

Asta din cauza unor panouri "de informare a publicului" montate în nişte locuri unde "nu le vede aproape nimeni".

publicatii NATURA 2000

2009-10-13T17:13:00.007+03:00

În cursul acestui an a apărut cartea intitulată "Speciile de animale Natura 2000 din România", editată de un colectiv de autori de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării", în cadrul unui unui proiect finanţat prin programul PNCDI - PNII.

Publicaţia de 174 pagini include detalii legate de 106 specii de nevertebrate şi vertebrate (exclusiv păsări) nominalizate în anexele Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57 / 2007.

Persoanele care au cont pe forumul neimportant pot găsi detalii suplimentare aici

SPA + SCI = infringement

2009-10-09T17:14:00.010+03:00

"Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie pentru omisiuni repetate de a se conforma legislaţiei comunitare de protecţie a păsărilor sălbatice. În urma aderării sale la Uniunea Europeană în 2007, România avea obligaţia de a desemna mai multe zone de protecţie a păsărilor, însă procesul legislativ a fost lent şi, deşi s-au făcut unele progrese, ţara nu şi-a onorat încă toate angajamentele asumate în domeniul conservării naturii. În România, unde trăiesc 12 specii ameninţate cu dispariţia la nivel mondial,o suprafaţă totală de peste un milion de hectare aşteaptă încă să primească statutul juridic de protecţie prevăzut iniţial. Deoarece scrisorile de avertizare adresate României nu au avut efectul dorit, Comisia a decis să ia măsuri mai energice şi a chemat ţara în instanţă." (sursă)

Pe scurt despre ce este vorba?

Păi, în urmă cu vreo 10 ani şi ceva o asociaţie neguvernamentală de păsărari autohtoni a propus unei organizaţii numite BirdLife International o serie de suprafeţe din România care să fie considerate aşa-numite Arii de Importanţă Avifaunistică (sau IBA - Important Bird Areas).

În mod mioritic, pentru a da bine în ochii altora, au propus o grămadă de suprafeţe susţinând că pe acolo este aşa o înghesuială de păsări de nu se mai poate fără ca alea să fie arii protejate.

BirdLife avea şi altceva mult mai bun de făcut decât să verifice dacă este sau nu vorba de exagerări? (Adică, mai veneau din când în când de la ei câţiva amatori de diurne frumuşele, pe care desigur mioriticii noştri normal că îi duceau în locurile cu multe păsări. Că doar nu era să-i ducă acolo unde doar ziceau că sunt păsări?)

Ca treaba să fie mai gospodărească, BridLife s-a înfipt şi pe lângă Comisia Europeană şi a insistat până ce vajnicii comisari europeni au acceptat ca zone vizate de Directiva Păsări a Consiliului European (aşa-numitele SPA - Special Protection Areas) să fie declarate în primul rând respectivele IBA şi apoi şi altele.

România, ca stat membru U.E., are obligaţia să aplice Directivele europene. Aşa că ministerul a demarat deja prin 1999 la transpunerea legislaţiei europene în cea autohtonă. Prin 2004-2006 s-a ajuns la analiza zonele care să fie desemnate ca SPA. Şi s-a constatat că ciuciu! O grămadă din ele nu sunt eligibile de a fi declarate ca SPA, deoarece nu îndeplinesc criteriile (adică nu sunt pe acolo speciile despre care erau poveştile, respectiv nu sunt în număr aşa mare păsări pe acolo).

Ca urmare o serie de IBA nu au fost declarate SPA de către Guvern (prin H.G. 1284 din 2007).

Asociaţia de păsărari normal că nu putea să admită în faţa BirdLife Internaţional că a exagerat. Aşa că pe modelul "cea mai bună apărare este atcaul" s-a înhăitat cu alte ONG-uri şi au alergat cu jalba în proţap la Comisia Europeană din cauză că acele zone nu au fost declarate SPA.

Comisia Europeană a luat lista cu IBA-uri, a confruntat-o cu lista de SPA-uri şi a constatat că într-adevăr vreo 21 de IBA nu se regăsesc şi pe lista de SPA-uri declarate de România. Normal, BidLife International susţinea că IBA-urile au fost desemnate "pe bune", aşa că onorabila Comisie Europeană nu şi-a bătut prea mult capul să afle care-i motivul pentru care România nu a declarat alea ca SPA, ci zbang! I-a trântit un infringement României!

Guvernul ce să facă în asemenea situaţie? Păi, s-a scărpinat în bugetul său de criză şi a scos la mezat încă 41 miliarde de lei ca să se apuce iar o armată de oameni şi de data asta să citească astfel propunerile făcute de scandalagii încât să reiasă să de fapt şi IBA-urile care nu au fost până acum considerate eligibile ca SPA încât să reiasă că ele totuşi sunt eligibile - măcar de ochii Comisiei Europene.

plâng... candidez şi plâng...

2009-10-09T12:48:00.003+03:00

După plânsetul tras cu ocazia brânciului pe care i l-a dat în septembrie 2004 lu' dragă Stolo şi smiorcăiala în faţa trupelor rupte-n fund prin Iraq, în octombrie 2009 MOB îşi presează din nou grandele lacrimale în timpul recitării unor poezii din opera proprie concepută pe mare...

Săteni! Vă ordon: treceţi turismu'!

2009-10-09T09:40:00.006+03:00

Declaraţia unei dăştepte de bubuie:
"Turismul într-un parc naţional poate fi dezvoltat doar de către comunităţile din zonă."
Adică numai de către cei care fac parte din una din cele 22 comunităţi formate în total din 65 de familii (se referă la Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei").
Deci, nici-o agenţie de turism din ţară care are sediul în altă localitate decât alea 22 nu ar avea dreptul să includă în oferta lor turistică vizitarea Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei.
Conform opiniei reprezentantului biroului unui ONG austriac.

P.S. În videoclip se menţionează WWF Romania, organizaţie care nu există, Programul Dunărea - Carpaţi - de care aparţin birourile din Braşov şi Bucureşti al agitaţilor care fac scandal ca să mănâncă şi gura lor o pâine - fiind al WWF Austria.
Ăsta-i şi motivul pentru care, în documentele/site-urile oficiale, WWF foloseşte sintagma (destul de generatoare de confuzii) "WWF Programul Dunăre-Carpaţi România" (vezi de exemplu la acest link)

iar n-ai şapcă, iepuraşule!

2009-10-08T18:54:00.003+03:00

După cum probabil ştiţi lupul stresa iepuraşul ba pentru că acesta din urmă n-avea şapcă, ba pentru că avea.
Plictisit de la un moment dat de apelarea la acelaşi motiv de ceartă, lupul s-a gândit să încerce şi altceva aşa că i-a cerut iepurelui o ţigară.
Ăsta din urmă l-a întrebat dacă vrea ţigară cu filtru sau fără filtru aşa că lupul a fost nevoit să-şi aducă aminte de faptul că iepuraşul iar nu poartă şapcă...

Cam pe modelul lupului din banc acţionează personajul care în sceneta din videoclipul de mai jos joacă rolul potăii de pază a societăţii.
Că... practic despre ce este vorba?
Statul investeşte în modernizarea unei şosele prin zona Retezatului.
Fiind o investiţie importantă, şi scandalurile legate de ea au răsunet mai mare - aspect deloc neglijabil pentru cei finanţaţi proporţional cu mărimea scandalurilor pe care le provoacă sau în care sunt implicaţi.
Aşa că, pe modelul scopul scuză mijloacele, potăile încep să schelălăie pe toate căile făcând din ţânţar armăsar:
- ba că fix pădurea de aici este cea mai virgină dintre ultimele virgine care mai sunt la sud de Cercul Polar;
- ba că aşa de mulţi râşi sunt pe partea carosabilă a drumului încât stau călare pe lupii la fel de numeroşi tot pe acolo;
- ba că urşii îşi mută bârlogurile neapărat pe traseul pe care există drumul;
- ba că viesparii preferă să cuibărească exact sub roţile utilajelor de mare tonaj;
- ba că observaţiile de teren au avut durata de 5 zile în loc de 5 milenii;
- ba că drumul nu dă de lucru la absolut toţi locuitorii din Valea Jiului (inclusiv celor decedaţi), întregii populaţii din România şi cel puţin cohortei de extratereştrii din filmul Predator vs Alien;
- ba că... directorul agenţiei nu are voie să aibă opinie.
Opinie cotrară potăilor în nici-un caz!
Că dacă îndrăzneşte cumva să aibă un punct de vedere personal, atunci:
- încalcă etica,
- încalcă legea funcţionarului public,
- încalcă contractul de muncă,
- încalcă tot felul de ordine de ministru şi hotărâri de guvern,
deci este practic infractor şi... la şedinţă n-avea nici şapcă!

Eu zic să-i paseze acest videoclip la alcooLiviu, că tot îl obligă Realitatea să-şi bage câte o Pastilă Verde care-i face bine...

panourile solare salvează turismul litoral

2009-10-08T09:27:00.003+03:00

Oare Nuţi s-o fi gândit să împânzească litoralul cu nişte chestii din astea?
Desigur cofinanţând firmele private cu alea 200 milioane de RON de la programul "energii alternative".
Bine că nu a dat lista SRL-urilor înainte ca alea să depună propunerile de proiecte...

Poate s-o fi gândit să monteze panourile pe acoperişul hotelurilor implicate in extinderea sezonului turistic...
Oare temperatura apei mării cum o va creşte?

PETARDA Supliment 8

2009-10-07T20:46:00.003+03:00

"Păsări din Munţii Măcin"

Broşura intitulată „Păsări din Munţii Măcin” este suplimentul nr. 8 al periodicului PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale).

Publicaţia de 12 pagini cuprinde o scurta trecere în revistă a diversităţii ornitofaunistice a României şi zonei Munţilor Măcin, prezentarea principalelor trasee de migraţie din ţară, urmată de o pagină dedicată situaţiei şoimului dunărean (Falco cherrug), importanţa munţilor ca reper al traseelor urmate de păsări în drumul lor spre cartierele de iernare.

Câte o pagină este dedicată păsărilor din habitate forestiere, respectiv din medii de viaţă stepice, urmate de referiri la factorii de periclitare şi aspecte privind protecţia Munţilor Măcin (ca parc naţional, respectiv ca potenţială Arie de Protecţie Specială).

Publicaţia cuprinde o serie de fotografii (realizate de Alexandru DOROŞENCU, J. B. PONS, László SZABÓ, Zsolt TÖRÖK şi Bogdan TUTUNEANU), hărţi şi imagini satelitare prezentând localizarea Munţilor Macin, traseele de migraţie din ţară şi Dobrogea de nord, ariile de importanţă conservativă din ţară.

PETARDA Supliment 7

2009-10-07T20:41:00.002+03:00

"Insecte din Munţii Măcin"

Broşura intitulată „Insecte din Munţii Măcin” este suplimentul nr. 7 al periodicului PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), editată sub egida Organizaţiei de Tineret ECOS.

Publicaţia de 12 pagini cuprinde mai multe fotografii şi mai putin text de specialitate decât volumele uzuale ale seriei tematice, suplimentul fiind destinat în primul rând pentru a fi utilizat cu ocazia acţiunilor care au ca scop familiarizarea tinerilor (elevi, studenţi) cu modul de identificare a speciilor de insecte pe baza unor caracteristici de morfologie externă.

Fotografiile sunt despre specii care pot fi mai frecvent întâlnite de vizitatorii Munţilor Măcin şi uşor de recunoscut, dar denumirile populare şi stiintifice nu au fost trecute în supliment, pentru ca acest material să fie unul auxiliar, utilizabil numai împreuna cu un determinator (sau alta publicaţie care include chei de determinare clasice).

PETARDA Supliment 6

2009-10-07T20:35:00.002+03:00

"Flora Muntilor Macin"

Broşura este suplimentul nr. 6 al periodicului PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), editată sub egida Organizaţiei de Tineret ECOS.

Publicaţia de 12 pagini cuprinde o serie de fotografii însoţite de mai puţin text de specialitate decât volumele uzuale ale seriei tematice, suplimentele fiind destinate în primul rând pentru a fi utilizate cu ocazia acţiunilor care au ca scop familiarizarea tinerilor (elevi, studenţi) cu modul de identificare a speciilor pe baza habitus-ului plantelor şi a unor caracteristici de morfologie externă.

Deşi au fost alese specii caracteristice zonei şi uşor de recunoscut, denumirile populare şi ştiinţifice nu au fost trecute în supliment, pentru ca acest material să fie unul auxiliar, utilizabil numai împreuna cu un determinator (sau altă publicaţie care include chei de determinare clasice).

PETARDA Supliment 5

2009-10-07T20:33:00.000+03:00

"Organizatia de Tineret ECOS"

(urmeaza sa includ prezentarea publicatiei in acest spatiu)

PETARDA Supliment 4

2009-10-07T20:31:00.001+03:00

"Micromonografii zonale: 2. Lacul Saraturile-Murighiol"

(urmeaza sa includ prezentarea publicatiei in acest spatiu)

PETARDA Supliment 3

2009-10-07T20:29:00.001+03:00

"Plan de management pentru conservarea viperei de stepă (Vipera ursinii) din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării"

(urmeaza sa includ prezentarea publicatiei in acest spatiu)

PETARDA Supliment 2

2009-10-07T20:26:00.001+03:00

"Micromonografii zonale: 1. Lacul Plopu-Beibugeac"

(urmeaza sa includ prezentarea publicatiei in acest spatiu)

PETARDA Supliment 1

2009-10-07T20:23:00.001+03:00

"Dezvoltare rurala in zona Murighiol-Plopu"

urmeaza sa includ prezentarea publicatiei in acest spatiu

PETARDA Nr. 13

2009-10-07T18:43:00.006+03:00

"Tehnici de monitoring şi evaluare a înfloririlor algale"

Broşura este volumul nr. 13 al periodicului PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale).

Publicaţia de 24 pagini, redactata de dr. Liliana Török, a fost realizată sub egida Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" (INCDDD).

Broşura include:
- o descriere a caracteristicilor generale ale fenomenului de eutrofizare (în special a aspectelor legate de înfloririle algale),
- prezentarea principalilor parametri care sunt monitorizaţi în cadrul studiilor de urmărie a dinamicii înfloririlor algale,
- modul de stabilire a zonelor optime de prelevare a probelor,
- frecvenţa de eşantionare,
- metodele de teren,
- formularul de eşantionare,
- echipamente utilizate în etapa de teren a activităţilor de monitorizare,
- tehnicile de laborator
- descrierea metodelor de analiză microscopică a preparatelor fixe şi umede,
- tehnicile de evaluare a înfloririlor algale
- posibile măsuri de reducere a intensităţii şi efectelor înfloririlor algale.

Publicatia include fotografii, hărti şi schiţe color legate de aspectele abordate în text.

PETARDA Nr. 12

2009-10-07T18:24:00.004+03:00

Reptilele din Muntii Macin

Broşura este volumul nr. 12 al periodicului PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată – Directii Actuale) editată sub egida Organizaţiei de Tineret ECOS.

Publicaţia de 12 pagini a fost realizată în cadrul unui parteneriat între Organizaţie de Tineret ECOS şi Agenţia de Protecţia Mediului - Tulcea, fiind bazată pe rezultatele investigaţiilor realizate în zona Munţilor Măcin în perioada 1994 - 2006.

Broşura include:
- o descriere o scurtă a unor structuri guvernamentale şi neguvernamentale care au derulat activităţi legate de studiul speciilor sălbatice din regiunea Muntilor Măcin;
- analiza comparativă a diversităţii speciilor de reptile din România, Dobrogea şi Munţii Măcin;
- pagini dedicate caracterizării situaţiei speciilor: ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca), şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii), guşterul vărgat (Lacerta trilineata), guşterul (Lacerta viridis), şopârla de iarbă (Podarcis taurica), şarpele de casă (Natrix natrix), şarpele rău (Coluber caspius), şarpele de alun (Coronella austriaca), şarpele lui Esculap (Elaphe longissima), balaurul (Elaphe quatorlineata) şi vipera cu corn (Vipera ammodytes);
- detalii legate de specii prezente (sau semnalate) în regiuni din vecinătatea Parcului Naţional Munţii Măcin (şopârla de câmp, năpârca, ţestoasa de apă şi şarpele de apă);
- periclitări la adresa speciilor de reptile din Munţii Măcin;
- reptilele din Munţii Măcin ca resurse pentru educaţia ecologică, constientizare, inclusiv pentru bunăstarea localnicilor.

Publicaţia include imagini satelitare ale Munţilor Măcin şi Dobrogei de nord, hărţi de distribuţie naţională a speciilor, fotografii (realizate de Alexandru DOROŞENCU, Attila SÁNDOR şi Zsolt TÖRÖK) despre specii, curiozităţi (hibernare), habitatele populate de aceste specii în zona Măcin, aspecte legate de factorii de periclitare şi impact.

PETARDA Nr. 11

2009-10-07T18:11:00.004+03:00

PETARDA nr. 11: "Amfibienii din Munţii Măcin"

Publicaţia de 12 pagini este volumul 11 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale) a fost realizată în cadrul unui parteneriat între Organizaţia de Tineret ECOS şi Agenţia de Protecţia Mediului Tulcea, informaţiile din publicaţie fiind bazate pe rezultatele invesţigatiilor realizate în zona Munţilor Măcin în perioada 1994 - 2006.

Broşura include:
- o descriere o scurtă a unor structuri guvernamentale şi neguvernamentale care au derulat activitati legate de studiul speciilor sălbatice din regiunea Munţilor Măcin;
- analiza comparativă a diversităţii speciilor de amfibieni din România, Dobrogea şi Munţii Măcin;
- câte o pagină dedicată caracterizării situaţiei speciilor identificate în zona Munţilor Măcin;
- detalii legate de specii potenţial prezente în Munţii Măcin sau în imediata vecinatate a acestora;
- periclitări la adresa speciilor de amfibieni din Munţii Măcin şi solutii practice pentru reducerea mortalităţii din populatiile de amfibieni cauzate de activităţile umane desfăşurate în aceasta regiune;
- amfibienii din Munţii Măcin - ca resurse pentru educaţia ecologică şi practicarea unor activităţi care nu afectează patrimoniul natural.

Publicatia include imagini satelitare, hărti de distribuţie a amfibienilor, fotografii despre specii, curiozităţi, habitatele populate de aceste în zona Măcin.

PETARDA Nr. 10

2009-10-07T17:58:00.004+03:00

PETARDA nr. 10: "Grindul Chituc"

Broşura de 16 pagini este volumul 10 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), realizată în anul 2002, în cadrul proiectului CHITUC (Conservarea Habitatelor Influenţate de Turism şi Urbanizare Costieră) derulat de Organizaţia de Tineret ECOS.

Publicaţia cuprinde informaţii legate de principalii factori de periclitare la adresa grindului Chituc, aspecte privind zonarea funcţională, caracteristicile de biotop (salinitate, soluri), vegetaţia, flora şi fauna sălbatică, lista activităţilor desfăşurate de om în această regiune, actele normative şi principalele referinţe bibliografice de specialitate care vizează grindul Chituc.

PETARDA Nr. 9

2009-10-07T17:48:00.002+03:00

PETARDA nr. 9: "Plantele acvatice din Delta Dunarii"

Broşura de 16 pagini este volumul 9 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), realizat în anul 2001 sub egida Organizaţiei de Tineret ECOS.

Publicaţia cuprinde informaţii legate de diversitatea specifică şi principalele tipuri de plante acvatice, complexele lacustre de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, descrierea adaptărilor morfologice ale plantelor acvatice, caracterizarea speciilor submerse, fixate de substrat şi cu frunze natante, respectiv a plantelor liber plutitoare.

Pagini separate sunt destinate plantelor acvatice carnivore, speciilor adventive (introduse de om), rolului şi importantei economice a plantelor acvatice, fitocenozelor (asociaţiilor vegetale) acvatice, fiind trecute în revistă şi actele normative care vizează protecţia plantele acvatice.

PETARDA Nr. 8

2009-10-07T17:46:00.000+03:00

(urmează să scriu textul...)

PETARDA Nr. 7

2009-10-07T17:44:00.001+03:00

(prezentare... mai încolo...)

PETARDA Nr. 6

2009-10-07T17:42:00.001+03:00

PETARDA nr. 6: "Şerpii veninoşi din Romania"

(şi la ăsta pun text mai târziu)

PETARDA Nr. 5

2009-10-07T17:37:00.000+03:00

(urmează să pun text)

PETARDA Nr. 4

2009-10-07T17:32:00.001+03:00

(o să pun şi ceva text mai târziu)

PETARDA Nr. 3

2009-10-07T17:15:00.002+03:00

PETARDA nr. 3: "Zonele umede din nord-vestul Dobrogei"

Broşura de 16 pagini este volumul 3 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), realizat în anul 1999.

În prima parte a publicaţiei sunt trecute în revista principalele acte de nivel mondial şi european care vizează conservarea zonelor umede şi componentele (flora, fauna) acestora, urmată de o hartă cu 74 de situri de interes conservativ din Dobrogea. Secţiunile cu descrieri detaliate se referă la lacul Sărat, lacul Slatina, balta Măcin-Smârdan, lacul Jijila şi eleşteele de la Turcoaia.

Un capitol separat este dedicat prezentării pe scurt a diferitelor proiecte ştiintifice şi programe de conservare derulate în Dobrogea. Broşura include o serie de fotografii despre specii de plante şi animale caracteristice zonelor umede din regiunea nord-dobrogeană.

PETARDA Nr. 2

2009-10-07T16:45:00.003+03:00

PETARDA nr. 2: "Ghid pentru descrierea ariilor de importanţă herpetofaunistică din România"

Broşura de 16 pagini este volumul 2 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), realizat în anul 1999 cu scopul de a servi ca material orientativ pentru descrierea zonelor de o importanţă deosebita pentru conservarea populaţiilor de amfibieni sau reptile.

Publicaţia include capitole dedicate descrierii necesităţii identificării siturilor de importanţă herpetofaunistică (IHA), propuneri de criterii pentru considerarea unor zone drept IHA, lista a 62 potenţiale IHA (inclusiv menţionarea speciilor a căror prezenţă în respectivele locuri ar justifica acordarea unei atenţii deosebite pentru protecţia populaţiilor de amfibieni sau reptile din acele locuri), precum şi un model de fişă standard cu indicarea elementelor care ar trebui să le conţină documentaţiile care ar sta atât la baza acordării acestor zoa statului de arie protejată, cât şi elaborării de măsuri specifice pentru conservarea populaţiilor din respectiva arie.

La sfârşitul publicaţiei sunt trecute în listă actele normative care vizează ocrotirea speciilor de amfibieni, reptile şi habitatele populate de acestea, precum şi o listă cu principalele referinţe bibliografice din domeniul herpetologiei, publicate în perioada 1996 - 1997.

PETARDA Nr. 1

2009-10-07T16:25:00.004+03:00

PETARDA nr 1: "Ghid pentru cunoaşterea reptilelor din Dobrogea de Nord"

Broşura de 12 pagini este volumul 1 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată - Direcţii Actuale), realizat în anul 1998 cu scopul popularizării speciilor de reptile de la limita nord-estică a platoului continental Nord-Dobrogean. Publicaţia cuprinde informaţii legate de regiunea vizată, urmată de scurte descrieri şi fotografii ale speciilor din această zonă: ţestoasa dobrogeană, ţestoasa de apă, şopârliţa de frunzar, şopârla de iarbă, guşterul, guşterul vărgat, şarpele de casă, şarpele de apă, şarpele de alun, şarpele rău, şarpele lui Esculap şi vipera cu corn.
O pagină este dedicata speciilor indicate în literatura de specialitate ca fiind prezente în această zonă, dar care în anii 1990-1998 nu au fost observate în regiunea la care se referă publicaţia (şopârla de câmp*, şopârla de ziduri, balaurul*, şarpele de nisip).

* - după apariţia broşurii au fost din nou depistate sopârle de câmp (Lacerta agilis) şi balauri (Elaphe quatorlineata) în aproprierea oraşului Tulcea.

panouri solare pentru turism

2009-10-07T14:20:00.006+03:00

Nuţi a dat marţi o declaraţie de presă la Ministerul Mediului.
Luni şi miercuri o fi la Ministerul Turismului.
Iar marţi şi joi la Ministerul Mediului.
Vineri decide dând cu banu' la care minister merge.
Ce am aflat?
Mă rog, nimic din ce nu ştiam şi până acum, dar repetarea este mama cunoştinţelor... sau cam aşa ceva.
Deci:
- de o zi şi jumătate desfăşoară activitatea la Ministerul Mediului;
- deja va avea rezultate în zilele umătoare;
- la Fondul de Mediu sunt bani căcălău;
- pentru spaţii verzi sunt 200 milioane RON - până pe 12 octombrie mai aşteaptă propuneri de proiecte (pentru a doua sesiune);
- vreo 200 de propuneri de proiecte depuse în 2008 şi 2009 vor fi aprobate cândva...
- cele depuse la sesiunea a doua vor fi evaluate rapid... până la anu';
- programul pentru reîmpăduriri are 100 milioane RON, dar este liniştită asigurându-ne că oricum nu vor fi cheltuiţi banii;
- programul pentru energii alternative are 310 milioane RON: e convinsă că panourile solare instalate pe litoral vor extinde sezonul turistic;
- programul pentru gunoaie şi ape murdare se rezolvă după ce Curtea Constituţională cedează;
- vor înfiinţa un departament pentru arii protejate, necesar pentru că România are un proces pe rol la Curtea Europeană de Justiţie deoarece nu a fost declarată suprafaţa exactă a siturilor Natura 2000, dar oricum este un PSAP (se referă la acel studiu de 41 miliarde de lei pentru desenarea unor hărţi din alte hărţi);
- consideră benefice exproprierile (bine că nu a zis că-i nevoie de naţionalizare ca-n anii '50);
- introducerea taxei de poluare este iminentă şi n-avem ce face, contribuabilul tre' să plătească;
- programul RABLA se extinde la trocariciuri şi tractoare, fiind completată cu o variantă de tip detergent (3 în 1);
- înfiinţează ceva comisie care să purice PETROM-ul (ăsta o fi de-a lu' Patriciu... aşa că e cazul să pună tunurile pe penali);
- nu există nici-o lege a picnicului (parcă ceva ONG ţipa zilele trecute că iecsperţii lor lucrează intens împreună cu ăia de la minister la proiectul de lege).

publicatii

2009-10-06T19:08:00.008+03:00

Cu ocazia celui de-al XVIII-lea Simpozion Internaţional "Deltas and wetlands" (organizat la Tulcea în perioada 24 - 25 septembrie 2009) a fost lansat volumul nr. 15 al periodicului Scientific Annals of the Danube Delta Institute.
Publicaţia, realizata sub egida Institutului National de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunarii”, are 160 pagini conţine 18 lucrări de specialitate grupate pe urmatoarele 4 sectiuni:

Section I. Biodiversity, taxonomy, nature conservation

1. BACZÓ Zoltán, KOVÁCS Szabolcs, SZABÓ Attila - Important ornithological observations in Romania. (paginile 7 – 10)
2. DANU Mihaela Aurelia, IRIMIA Irina - Contributions to the study of vegetation in Tinovul Mare (Poiana Stampei – district of Suceava) (II) (paginile 11 – 18)
3. DOROFTEI Mihai, COVALIOV Silviu - Checklist of alien ligneous plants in the Danube Delta Biosphere Reserve (paginile 19 – 24)
4. NAUMOVA Svetlana - Long-term microbiological investigation in the Srebarna Lake (Bulgaria) (paginile 25 – 34)
5. PEHLIVANOV Luchezar, PAVLOVA Milena - State and succession of the ichthyofauna in the antropogenous modified environment of the Srebarna Lake (Danube floodplain, North-East Bulgaria) (paginile 35 – 40)
6. SÁNDOR D. Attila, KISS J. Botond, DOMŞA Cristian - The importance of Northern Dobrogea in the migration of Great Cormorant (Phalacrocorax carbo) (paginile 41 – 46)
7. TÖRÖK Liliana - The analysis of the information on algae and revised checklist from Danube Delta Biosphere Reserve (paginile 47 – 66)
8. TÖRÖK Zsolt – Spatial distribution-patterns on the Northern Dobrogean mainland (Romania) of the species belonging to ”green lizards” group of the Lacerta genus (paginile 67 – 76)
9. TUDOR Mihaela - Importance of zooplankton in the diets of Tinca tinca (L.), from Danube Delta shallow lakes (paginile 77 – 80)

Section II. Environmental factors, ecological reconstruction, human impact

10. GREAVU Manole - Research on the causes of woods drying in the dammed areas from the Danube Delta and technologies for their ecological reconstruction (paginile 83 – 92)
11. TÖRÖK Liliana - A new approach to assess the phytoplankton biomass in Danube Delta Biosphere Reserve (paginile 93 – 98)
12. TÖRÖK Liliana, ANUTI Irina - Preliminary data on phytoplankton diurnal development in the Danube Delta (paginile 99 – 104)
13. VATSOS N. Ioannis, KOTZAMANIS Yannis, VECTESI Despoina, HENRY Morgan, ANGELIDIS Panagiotis - Short-term exposure of European sea bass (Dicentrarhus labrax) to nitrate. Effects on skin morphology and skin mucous cells (paginile 105 – 108)

Section III. Natural resources, socio-economic aspects

14. FLETOURIS D., GIANKIDOU M., PAPAPANAGIOTOU E., FOTIADOU B., KESSOPOULOS B., ANGELIDIS Panagiotis - Effect of vacuum packaging on lipid oxidation of eel (Anguilla anguilla) flesh during refrigerated storage (paginile 111 – 124)
15. NĂSTASE Aurel, NĂVODARU Ion and CERNIŞENCU Irina - Fish community studies from riverine Danube Delta (Romania) area in 2007: Şontea-Furtuna and Gorgova-Uzlina lake-complexes (paginile 115 – 124)
16. STOICA Georgeta - Traditional fishing tools (paginile 125 – 134)

Section IV. Geographical Information System, modelling, data processing

17. CIOACĂ Eugenia, BONDAR Constantin, BORCIA Constantin - Danube Delta Biosphere Reserve hydrographic network morphological dynamics (paginile 137 – 148)
18. MIERLĂ Marian, NICHERSU Iulian, TRIFANOV Cristian - Some application with LIDAR data for Fermecatu Islet (Călăraşi county, Romania) (paginile 149 – 156)

Publicaţia Scientific Annals of the Danube Delta Institute, vol. 15, a fost realizat într-un tiraj de 250 exemplare şi este destinat în principiu schimburilor interbibliotecare cu unităţi care au ca obiect de activitate domenii similare celor vizate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunarii”.

Dacă aveţi nevoie de formatul electronic al vreunui articol, precizaţi titlul la secţiunea "Comentarii".
Dacă nu, atunci nu.

graba... ar strica treaba

2009-10-06T10:35:00.007+03:00

După declararea intenţiei guvernului de a comasa şi cele trei institute naţionale de cercetare în domeniul mediului au fost făcute niscaiva demersuri pentru a atrage atenţia că respectiva măsură pripită este neavenită din cauză că încalcă prevederile memorandumului semnat în mai 2009 de Guvern şi de Comisia Europeană.
La scurt timp după transmiterea punctului de vedere, sună telefonul din birou:
- Domnul (nume işi prenume)? - întreabă cel de pe partea cealaltă a firului.
- Da.
- Sunt (nume şi prenume), consilierul personal al domnului ministru Nemirschi.
- Bună ziua!
- Bună ziua! Aş vrea să vă întreb dacă Dumneavoastră aţi făcut anul trecut un raport legat de criteriile pentru studiile de impact asupra centralelor eoliene?
- În 2007 institutul nostru a câştigat o licitaţie publică pentru a realiza un studiu în acest sens.
- A, da, văd că scrie 2007 pe raport... M-ar interesa dacă aţi trimis raportul la ANPM?
- Beneficiarul studiului era Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, deci raportul a fost trimis ministerului.
- Ştiţi cumva dacă de la minister au trimis raportul la agenţiile de mediu?
- Nu avem informaţii în acest sens.
- Dar ştiţi cumva dacă ministerul a elaborat normele privind criteriile pentru acele tipuri de studii de impact?
- Dacă ar fi elaborat, atunci ar fi fost publicat în Monitorul Oficial şi aflam de actul normativ. Suntem abonaţi la Monitorul Oficial, dar nu am văzut publicat în vreun număr normele respective.
- Deci aţi luat banii degeaba?
- Nu. Conform contractului, noi am fundamentat normele şi am făcut propunerile legate de criteriile pentru elaborarea studiilor asupra impactului centralelor eoliene.
- Atunci înseamnă că nu şi-au făcut treaba cei de la ministerul mediului?
- La întrebarea asta ar putea să vă dea răspuns cei de la minister.
- Ne vom interesa. Bună ziua!
- Bună ziua!

Se întrerupe legătura.
Îmi trece prin cap: ”Na, trupa lu’ Nemirschi sapă după ţapi ispăşitori pentru gafa cu comasarea. Şi dacă nu ne-a găsit pe noi, atunci caută unul din minister de pe vremea lui Korodi”.
După un sfert de oră iar sună telefonul.

- Bună ziua! Domnul (nume şi prenume)? Sunt tot eu, (numele şi prenumele), consilierul domnului Nemirschi.
- Bună ziua!
- Am avea nevoie de încă un lucru legat de raportul privind studiile de impact.
- Spuneţi!
- Văd că în raport aţi elaborat şi o hartă negativă.
- Da, este vorba de zonele care nu sunt în reţeaua naţională sau europeană de arii , dar unde este nevoie de studii de impact în cazul planurilor şi proiectelor cu centrale eoliene.
- Puteţi să faceţi o listă cu localităţile care au teritoriul administrativ în acea suprafaţă din harta negativă?
- Da, putem face, da’ când aveţi nevoie de ea?
- Ştiu că aveţi planificat ceva eveniment zilele acestea...
- Da, mâine începe simpozionul internaţional organizat de institut.
- Atunci probabil azi nu aveţi timp, dar am avea nevoie de acea listă cât mai urgent.
- Păi, azi lucrăm la prezentări şi postere, zilele următoare suntem la simpozion.
- După simpozion puteţi să ne trimiteţi lista?
- Da, după simpozion ne putem ocupa de respectiva problemă.
- Atunci săptămâna viitoare trimiteţi-ne documentul la următoarea adresă de e-mail...
Şi îmi spune o adresă a corpului de control al ministerului.
- Bine...
- Bună ziua!
- Bună ziua!

Săptămâna următoare şi-a dat demisia ministrul Nemirschi.
Deci a plecat de la minister şi consilierul respectiv.
Aşa că nu mai era nevoie de lista aia.

Aveţi mai jos "harta negativă" a Dobrogei din care ar fi trebuit să scot lista de localităţi a căror teritorii administrative "pică" pe suprafaţa galbenă.

Eco-i la modă

2009-10-04T10:21:00.003+03:00

Conform comunicatului unui ONG al trustului finanţat de Patriciu, cică alcooLiviu vrea să prezinte cazurile de braconaj - mai puţin pe ăla clar de tot pe care nu a fost în stare să-l rezolve deşi era Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Redau mai jos o parte din reclama organizaţiei desigur apolitice şi mai ales non-profit...

Stimati colegi,
Incepand cu data de 5 octombrie 2009, jurnalistul Liviu Mihaiu va realiza o noua emisiune de protectie a mediului - Pastila verde.
Aceasta va fi difuzata zilnic pe postul Realitatea TV si va aduce in atentia publicului cele mai acute probleme de mediu din Romania.
Emisiunea va aborda o tematica larga de subiecte, de la „dimensiunile reale ale braconajului in Romania” sau „consecintele poluarii industriale” pana la „cum sa mananci sanatos” sau „cum sa fii un sofer eco-responsabil”.

In acelasi timp, Pastila verde isi propune sa reprezinte vocea unuia dintre cei mai importanti actori din domeniul ecologiei din Romania: sectorul organizatiilor neguvernamentale. Cu aceasta ocazie, sunteti invitati sa fiti „(e)co-realizatorii” Pastilei verzi, participand activ la realizarea acestei emisiuni.

Presupun că alcooLiviu vrea să-şi bage moca pastila cotidiană... cu ideile altora.

Detalii suplimentare găsiţi pe această pagină electronică

gibonii virtuali ai realităţii

2009-09-26T08:50:00.012+03:00

Actualul site-admin, la insistenţele php-ilor, mi-a închis blogul de pe forumul Realitatea TV (adică cel de la acest link) şi ca urmare nu pot să aduc la zi lista cu preferinţele politice ale celor de pe acel forum.
De ce este nevoie de respectiva listă?
Pentru ca să nu fie nevoie să îmi aduc aminte (atunci când eventual am intenţia de a da o replică la vreo postare) care dintre autorii mesajului pe care politician îl pupă-n dos cu frenezie.
Deoarece activiştilor şi votacilor de o anumită coloratură politică nu poţi să dai acelaşi tip de răspuns ca şi activiştilor şi votacilor de altă coloratură politică.
Iar dacă îţi spui părerea cinstit, se supără şi unii, şi ceilalţi, iar site-adminul urgent îţi dă o restricţie pe cont în urma avalanşei de messenger-uri (pe care i le trimit în special pupinbăseii...).
Dacă aveam blogul activ, mai puneam pe acolo lista adusă la zi, mai completam cu explicaţii etc.
Asta nu prea am cum să o fac la altă secţiune deoarece ar putea fi considerat off-topic.

Aşa că pun pe această pagină conţinutul postării pe care nu o mai pot modifica.

DEX politic

Ein prost, ein vot - principiul celor care susţin votul obligatoriu.
G.I.B. - Grupul de Interese Băsescu
h&m - hoţi şi mincinoşi
pedelaşi - membrii şi/sau votacii Partidului Democrat-Liberal
penali - membrii şi/sau votacii Partidului Naţional Liberal
peremei - membrii şi/sau votacii Partidului România Mare
pesedei - membrii şi/sau votacii Partidului Social-Democrat
php - păzitorii hemoroizilor prezidenţiali
pupinbăsel - susţinătoare/susţinător al lui Traian Băsescu
udemerei - membrii şi/sau votacii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România
votac - persoană proastă de felul ei (dovedită de capacitatea ei de a nu fi învăţat chiar nimic din extrem de multele exemple din perioada precedentă care demonstrează că toţi politicienii sunt h&m)

Grupuşoare pe forum

doar debusolat: Istra (a.k.a. Live Istra), ozenistul litoral, res

fără preferinţe politice: MegaBytu, delta_d

încă nu-i clar cât de pro- sunt următorii: ben gal, dem, fox, HighStandard (a.k.a. mişcătura tehnocretinelă) , itzik, medeea, RocketQ33n, val van ş.a.m.d.

pro-felix: Blake (a.k.a fesierul)

pro-monarhist: CalinD, Iocan (a.k.a. miopul prostatic), Lucian Florescu (parţial pro-PDL), Vlad Lazăr

pro-PDL: alexa2 (a.k.a mopu’-n top sau No.2), alexandrumitache (a.k.a. mitacheanul), anca armanca, amanda13, Andra (= Terri a.k.a. isTerrica), Blue, cassandra, ceaikovski, Danka, d_d (a.k.a. scrumiera sfinţit de lugojană), emilm, foula (a.k.a. rezemata-n pana de fler sau a’ lu’ of), grumpymocker (= carcotas, satocrac; a.k.a. grupa mică), Ilas, ina eyre, inxxs, irinapop, Liberul Arbitru, lucaman (a.k.a. lu' cacaman), luminiţa, miciurin, miha0509 (a.k.a. mihalcoolica), Miki Şpagă (a.k.a. Mişel LePeşcheş), petre c (a.k.a. p3), piticu21, silverstar (a.k.a profesoresa poetresă internaută cacofonică), pustoaika, Unchiul Sam (a.k.a 1Q), T.B., tucu, wobble20; parţial şi următorii: CalinD, Leonardo (= Gerula; a.k.a. şovinjuracul antisemit dihorean)

pro-PNL: amona, CO'doi, Inger Sedat, Livius, lucidu, radioerevan, Rody

pro-PRM: michele2007 (cred că-i şi michele2009...), Leonardo (=Gerula; a.k.a. şovinjuracul antisemit dihorean), vânătoru

pro-PSD: Krocodilul Chichiricios (= stefan_agk)

pro-rămăşiţe_din_CDR: Haritina

În cazul altor nick-uri nenominalizate mai sus, nu-i exclus să fie vorba de aşa-numite clone...

ospătăriţele

2009-09-22T10:53:00.005+03:00

Clienţi ioc prin birtu’ cu oranjadă.
Aşa că ospătăriţele servesc singurul consumator: un MOB care gustă câte un whisky alături de glumele proprii despre ”Ţigancă împuţită!”, prestări de activităţi pentru licuriciul mare şi similare.
Deci nu-i de mirare că săracele sunt mai plictisite decât homonii lor în galop de la nevorbire...
Aşa că, în lipsă de altceva, ospătăriţele îşi ridică poalele în cap în faţa oricărui trecător de pe stradă.
În cazul în care este vorba despre vreunul care nu-i interesat de agitaţii pentru nişte produse expirate de aproape două decenii, ospătăriţa-adjunct suduie agitând un mop şi apoi se lamentează:
”Cum spuneam si mi s-a sters... jigodii ! Nu s-a sters mizeria postacului, ci raspunsul meu ! Deranja adevarul !”

Venind în completarea adjunctei, ospătăriţa a' lu' ofticata varsă lături după cetăţeanul care îşi exprimă neîncrederea în faptul că până la urmă consiliera nanopremierului a aflat soluţia ieşirii din criză oferind găsitorului mici şi bere:
”Crezi ca toata lumea are galeata de cur a lui mb? Ai dat-o pe gat, ca sa n-avem alte vorbe. Ma mir ca inca la bordelul asta de thread subscrie piticu'. Nu te-o citi omul, castigul lui, pierderea multora.”

A treia ospătăriţă, mai isterrică de felul ei, auzind că omul consideră că toate partidele şi-au dat cu dreptul în stângu’ în perioada economiei de piaţă agro-alimentară cu produse mioritic de naturiste, iese brusc în decor cotcodăcind:
”Singura diferenţă dintre punctul tău de vedere şi al meu este că eu am argumente pentru orice spun - tu MINTI in cunostinta de cauza si fara scrupule.”

Celelalte ospătăriţe scrumează picior peste picior în fundul birtului cu oranjadă urmărind pe ascuns casete cu înregistrări ale emisiunii "În gura presei"...