PETARDA Nr. 3

PETARDA nr. 3: "Zonele umede din nord-vestul Dobrogei"

Broşura de 16 pagini este volumul 3 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), realizat în anul 1999.

În prima parte a publicaţiei sunt trecute în revista principalele acte de nivel mondial şi european care vizează conservarea zonelor umede şi componentele (flora, fauna) acestora, urmată de o hartă cu 74 de situri de interes conservativ din Dobrogea. Secţiunile cu descrieri detaliate se referă la lacul Sărat, lacul Slatina, balta Măcin-Smârdan, lacul Jijila şi eleşteele de la Turcoaia.

Un capitol separat este dedicat prezentării pe scurt a diferitelor proiecte ştiintifice şi programe de conservare derulate în Dobrogea. Broşura include o serie de fotografii despre specii de plante şi animale caracteristice zonelor umede din regiunea nord-dobrogeană.

PETARDA Nr. 2

PETARDA nr. 2: "Ghid pentru descrierea ariilor de importanţă herpetofaunistică din România"

Broşura de 16 pagini este volumul 2 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România - Direcţii Actuale), realizat în anul 1999 cu scopul de a servi ca material orientativ pentru descrierea zonelor de o importanţă deosebita pentru conservarea populaţiilor de amfibieni sau reptile.

Publicaţia include capitole dedicate descrierii necesităţii identificării siturilor de importanţă herpetofaunistică (IHA), propuneri de criterii pentru considerarea unor zone drept IHA, lista a 62 potenţiale IHA (inclusiv menţionarea speciilor a căror prezenţă în respectivele locuri ar justifica acordarea unei atenţii deosebite pentru protecţia populaţiilor de amfibieni sau reptile din acele locuri), precum şi un model de fişă standard cu indicarea elementelor care ar trebui să le conţină documentaţiile care ar sta atât la baza acordării acestor zoa statului de arie protejată, cât şi elaborării de măsuri specifice pentru conservarea populaţiilor din respectiva arie.

La sfârşitul publicaţiei sunt trecute în listă actele normative care vizează ocrotirea speciilor de amfibieni, reptile şi habitatele populate de acestea, precum şi o listă cu principalele referinţe bibliografice din domeniul herpetologiei, publicate în perioada 1996 - 1997.

PETARDA Nr. 1

PETARDA nr 1: "Ghid pentru cunoaşterea reptilelor din Dobrogea de Nord"

Broşura de 12 pagini este volumul 1 al seriei PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată - Direcţii Actuale), realizat în anul 1998 cu scopul popularizării speciilor de reptile de la limita nord-estică a platoului continental Nord-Dobrogean. Publicaţia cuprinde informaţii legate de regiunea vizată, urmată de scurte descrieri şi fotografii ale speciilor din această zonă: ţestoasa dobrogeană, ţestoasa de apă, şopârliţa de frunzar, şopârla de iarbă, guşterul, guşterul vărgat, şarpele de casă, şarpele de apă, şarpele de alun, şarpele rău, şarpele lui Esculap şi vipera cu corn.
O pagină este dedicata speciilor indicate în literatura de specialitate ca fiind prezente în această zonă, dar care în anii 1990-1998 nu au fost observate în regiunea la care se referă publicaţia (şopârla de câmp*, şopârla de ziduri, balaurul*, şarpele de nisip).



* - după apariţia broşurii au fost din nou depistate sopârle de câmp (Lacerta agilis) şi balauri (Elaphe quatorlineata) în aproprierea oraşului Tulcea.

panouri solare pentru turism

Nuţi a dat marţi o declaraţie de presă la Ministerul Mediului.
Luni şi miercuri o fi la Ministerul Turismului.
Iar marţi şi joi la Ministerul Mediului.
Vineri decide dând cu banu' la care minister merge.
Ce am aflat?
Mă rog, nimic din ce nu ştiam şi până acum, dar repetarea este mama cunoştinţelor... sau cam aşa ceva.
Deci:
- de o zi şi jumătate desfăşoară activitatea la Ministerul Mediului;
- deja va avea rezultate în zilele umătoare;
- la Fondul de Mediu sunt bani căcălău;
- pentru spaţii verzi sunt 200 milioane RON - până pe 12 octombrie mai aşteaptă propuneri de proiecte (pentru a doua sesiune);
- vreo 200 de propuneri de proiecte depuse în 2008 şi 2009 vor fi aprobate cândva...
- cele depuse la sesiunea a doua vor fi evaluate rapid... până la anu';
- programul pentru reîmpăduriri are 100 milioane RON, dar este liniştită asigurându-ne că oricum nu vor fi cheltuiţi banii;
- programul pentru energii alternative are 310 milioane RON: e convinsă că panourile solare instalate pe litoral vor extinde sezonul turistic;
- programul pentru gunoaie şi ape murdare se rezolvă după ce Curtea Constituţională cedează;
- vor înfiinţa un departament pentru arii protejate, necesar pentru că România are un proces pe rol la Curtea Europeană de Justiţie deoarece nu a fost declarată suprafaţa exactă a siturilor Natura 2000, dar oricum este un PSAP (se referă la acel studiu de 41 miliarde de lei pentru desenarea unor hărţi din alte hărţi);
- consideră benefice exproprierile (bine că nu a zis că-i nevoie de naţionalizare ca-n anii '50);
- introducerea taxei de poluare este iminentă şi n-avem ce face, contribuabilul tre' să plătească;
- programul RABLA se extinde la trocariciuri şi tractoare, fiind completată cu o variantă de tip detergent (3 în 1);
- înfiinţează ceva comisie care să purice PETROM-ul (ăsta o fi de-a lu' Patriciu... aşa că e cazul să pună tunurile pe penali);
- nu există nici-o lege a picnicului (parcă ceva ONG ţipa zilele trecute că iecsperţii lor lucrează intens împreună cu ăia de la minister la proiectul de lege).

publicatii

Cu ocazia celui de-al XVIII-lea Simpozion Internaţional "Deltas and wetlands" (organizat la Tulcea în perioada 24 - 25 septembrie 2009) a fost lansat volumul nr. 15 al periodicului Scientific Annals of the Danube Delta Institute.
Publicaţia, realizata sub egida Institutului National de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunarii”, are 160 pagini conţine 18 lucrări de specialitate grupate pe urmatoarele 4 sectiuni:

Section I. Biodiversity, taxonomy, nature conservation

1. BACZÓ Zoltán, KOVÁCS Szabolcs, SZABÓ Attila - Important ornithological observations in Romania. (paginile 7 – 10)
2. DANU Mihaela Aurelia, IRIMIA Irina - Contributions to the study of vegetation in Tinovul Mare (Poiana Stampei – district of Suceava) (II) (paginile 11 – 18)
3. DOROFTEI Mihai, COVALIOV Silviu - Checklist of alien ligneous plants in the Danube Delta Biosphere Reserve (paginile 19 – 24)
4. NAUMOVA Svetlana - Long-term microbiological investigation in the Srebarna Lake (Bulgaria) (paginile 25 – 34)
5. PEHLIVANOV Luchezar, PAVLOVA Milena - State and succession of the ichthyofauna in the antropogenous modified environment of the Srebarna Lake (Danube floodplain, North-East Bulgaria) (paginile 35 – 40)
6. SÁNDOR D. Attila, KISS J. Botond, DOMŞA Cristian - The importance of Northern Dobrogea in the migration of Great Cormorant (Phalacrocorax carbo) (paginile 41 – 46)
7. TÖRÖK Liliana - The analysis of the information on algae and revised checklist from Danube Delta Biosphere Reserve (paginile 47 – 66)
8. TÖRÖK Zsolt – Spatial distribution-patterns on the Northern Dobrogean mainland (Romania) of the species belonging to ”green lizards” group of the Lacerta genus (paginile 67 – 76)
9. TUDOR Mihaela - Importance of zooplankton in the diets of Tinca tinca (L.), from Danube Delta shallow lakes (paginile 77 – 80)

Section II. Environmental factors, ecological reconstruction, human impact

10. GREAVU Manole - Research on the causes of woods drying in the dammed areas from the Danube Delta and technologies for their ecological reconstruction (paginile 83 – 92)
11. TÖRÖK Liliana - A new approach to assess the phytoplankton biomass in Danube Delta Biosphere Reserve (paginile 93 – 98)
12. TÖRÖK Liliana, ANUTI Irina - Preliminary data on phytoplankton diurnal development in the Danube Delta (paginile 99 – 104)
13. VATSOS N. Ioannis, KOTZAMANIS Yannis, VECTESI Despoina, HENRY Morgan, ANGELIDIS Panagiotis - Short-term exposure of European sea bass (Dicentrarhus labrax) to nitrate. Effects on skin morphology and skin mucous cells (paginile 105 – 108)

Section III. Natural resources, socio-economic aspects

14. FLETOURIS D., GIANKIDOU M., PAPAPANAGIOTOU E., FOTIADOU B., KESSOPOULOS B., ANGELIDIS Panagiotis - Effect of vacuum packaging on lipid oxidation of eel (Anguilla anguilla) flesh during refrigerated storage (paginile 111 – 124)
15. NĂSTASE Aurel, NĂVODARU Ion and CERNIŞENCU Irina - Fish community studies from riverine Danube Delta (Romania) area in 2007: Şontea-Furtuna and Gorgova-Uzlina lake-complexes (paginile 115 – 124)
16. STOICA Georgeta - Traditional fishing tools (paginile 125 – 134)

Section IV. Geographical Information System, modelling, data processing

17. CIOACĂ Eugenia, BONDAR Constantin, BORCIA Constantin - Danube Delta Biosphere Reserve hydrographic network morphological dynamics (paginile 137 – 148)
18. MIERLĂ Marian, NICHERSU Iulian, TRIFANOV Cristian - Some application with LIDAR data for Fermecatu Islet (Călăraşi county, Romania) (paginile 149 – 156)

Publicaţia Scientific Annals of the Danube Delta Institute, vol. 15, a fost realizat într-un tiraj de 250 exemplare şi este destinat în principiu schimburilor interbibliotecare cu unităţi care au ca obiect de activitate domenii similare celor vizate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunarii”.

Dacă aveţi nevoie de formatul electronic al vreunui articol, precizaţi titlul la secţiunea "Comentarii".
Dacă nu, atunci nu.

graba... ar strica treaba

După declararea intenţiei guvernului de a comasa şi cele trei institute naţionale de cercetare în domeniul mediului au fost făcute niscaiva demersuri pentru a atrage atenţia că respectiva măsură pripită este neavenită din cauză că încalcă prevederile memorandumului semnat în mai 2009 de Guvern şi de Comisia Europeană.
La scurt timp după transmiterea punctului de vedere, sună telefonul din birou:
- Domnul (nume işi prenume)? - întreabă cel de pe partea cealaltă a firului.
- Da.
- Sunt (nume şi prenume), consilierul personal al domnului ministru Nemirschi.
- Bună ziua!
- Bună ziua! Aş vrea să vă întreb dacă Dumneavoastră aţi făcut anul trecut un raport legat de criteriile pentru studiile de impact asupra centralelor eoliene?
- În 2007 institutul nostru a câştigat o licitaţie publică pentru a realiza un studiu în acest sens.
- A, da, văd că scrie 2007 pe raport... M-ar interesa dacă aţi trimis raportul la ANPM?
- Beneficiarul studiului era Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, deci raportul a fost trimis ministerului.
- Ştiţi cumva dacă de la minister au trimis raportul la agenţiile de mediu?
- Nu avem informaţii în acest sens.
- Dar ştiţi cumva dacă ministerul a elaborat normele privind criteriile pentru acele tipuri de studii de impact?
- Dacă ar fi elaborat, atunci ar fi fost publicat în Monitorul Oficial şi aflam de actul normativ. Suntem abonaţi la Monitorul Oficial, dar nu am văzut publicat în vreun număr normele respective.
- Deci aţi luat banii degeaba?
- Nu. Conform contractului, noi am fundamentat normele şi am făcut propunerile legate de criteriile pentru elaborarea studiilor asupra impactului centralelor eoliene.
- Atunci înseamnă că nu şi-au făcut treaba cei de la ministerul mediului?
- La întrebarea asta ar putea să vă dea răspuns cei de la minister.
- Ne vom interesa. Bună ziua!
- Bună ziua!

Se întrerupe legătura.
Îmi trece prin cap: ”Na, trupa lu’ Nemirschi sapă după ţapi ispăşitori pentru gafa cu comasarea. Şi dacă nu ne-a găsit pe noi, atunci caută unul din minister de pe vremea lui Korodi”.
După un sfert de oră iar sună telefonul.

- Bună ziua! Domnul (nume şi prenume)? Sunt tot eu, (numele şi prenumele), consilierul domnului Nemirschi.
- Bună ziua!
- Am avea nevoie de încă un lucru legat de raportul privind studiile de impact.
- Spuneţi!
- Văd că în raport aţi elaborat şi o hartă negativă.
- Da, este vorba de zonele care nu sunt în reţeaua naţională sau europeană de arii , dar unde este nevoie de studii de impact în cazul planurilor şi proiectelor cu centrale eoliene.
- Puteţi să faceţi o listă cu localităţile care au teritoriul administrativ în acea suprafaţă din harta negativă?
- Da, putem face, da’ când aveţi nevoie de ea?
- Ştiu că aveţi planificat ceva eveniment zilele acestea...
- Da, mâine începe simpozionul internaţional organizat de institut.
- Atunci probabil azi nu aveţi timp, dar am avea nevoie de acea listă cât mai urgent.
- Păi, azi lucrăm la prezentări şi postere, zilele următoare suntem la simpozion.
- După simpozion puteţi să ne trimiteţi lista?
- Da, după simpozion ne putem ocupa de respectiva problemă.
- Atunci săptămâna viitoare trimiteţi-ne documentul la următoarea adresă de e-mail...
Şi îmi spune o adresă a corpului de control al ministerului.
- Bine...
- Bună ziua!
- Bună ziua!

Săptămâna următoare şi-a dat demisia ministrul Nemirschi.
Deci a plecat de la minister şi consilierul respectiv.
Aşa că nu mai era nevoie de lista aia.

Aveţi mai jos "harta negativă" a Dobrogei din care ar fi trebuit să scot lista de localităţi a căror teritorii administrative "pică" pe suprafaţa galbenă.

Eco-i la modă

Conform comunicatului unui ONG al trustului finanţat de Patriciu, cică alcooLiviu vrea să prezinte cazurile de braconaj - mai puţin pe ăla clar de tot pe care nu a fost în stare să-l rezolve deşi era Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Redau mai jos o parte din reclama organizaţiei desigur apolitice şi mai ales non-profit...

Stimati colegi,
Incepand cu data de 5 octombrie 2009, jurnalistul Liviu Mihaiu va realiza o noua emisiune de protectie a mediului - Pastila verde.
Aceasta va fi difuzata zilnic pe postul Realitatea TV si va aduce in atentia publicului cele mai acute probleme de mediu din Romania.
Emisiunea va aborda o tematica larga de subiecte, de la „dimensiunile reale ale braconajului in Romania” sau „consecintele poluarii industriale” pana la „cum sa mananci sanatos” sau „cum sa fii un sofer eco-responsabil”.

In acelasi timp, Pastila verde isi propune sa reprezinte vocea unuia dintre cei mai importanti actori din domeniul ecologiei din Romania: sectorul organizatiilor neguvernamentale. Cu aceasta ocazie, sunteti invitati sa fiti „(e)co-realizatorii” Pastilei verzi, participand activ la realizarea acestei emisiuni.

Presupun că alcooLiviu vrea să-şi bage moca pastila cotidiană... cu ideile altora.

Detalii suplimentare găsiţi pe această pagină electronică