ipocrizia pe culmile ironiei (și invers)

Mare eveniment la Parlamentul European!
Pe loc de cinste pelicanul împușcat în cel mai bun caz numai în cioc lângă Uzlina (asta-i în Delta Dunării) în ianuarie 2009 (vezi aici), deci pe vremea când pseudomesianicul cartofor al lui SOV era guvernatorul (link spre știrea numirii) Rezervației Biosferei Delta Dunării (nu pentru a administra niscaiva afaceri imobiliare - link spre știre - ale "mogulului" care face naveta între câte un tratament medical și câte un arest preventiv).
Mă refer la imaginea de mai jos (fotografia e de aici , însă chiar dacă acolo nu amintește autorul, poza a fost făcută de agentul turistic Iliuță Goean - le-a pus pe pagina lui www /chiar dacă acum nu am mai dat de ea acolo/ ... la vremea când au semnalat cazul autorităților - desigur înainte să se asigure că "vânătorii" nu sunt eventual parlamentari...).


La doi ani de la acel caz de braconaj clar nesoluționat de respectivul demnitar, tot el gâlgâie (la un eveniment organizat împreună cu odrasla ex-ministrului agriculturii împușcat în ouă) cum ar trebui administrat RBDD-ul...
(merită de ascultat cap-coadă eco-gargara din înregistrarea de mai jos chiar și numai din cauză că este doldora de expresii din limbajul de lemn - de esență moale -, specific epocii post-decembriste)



Din câte se pare iuroparlamentarii pesediști sunt pe cale de a reuși s-o impedice pe Nuțica să declare budele costiere drept obiective de interes național (vezi aici după ce se screm pedeliștii)

Laguna made in Transilvania

Hai să zicem că suntem și noi interesați de litoralul românesc, nu doar Comisia Europeană.
Așa că ne gândim că poate o fi ceva de văzut pe aici și în afară de telegondola lui Mazăre (apropo, s-o fi întrebând cineva cum o mai duc palmierii lui Agathon?).
Mai ales că Udrea susține că frunza mioritică a turismului nu face nici cât o ceapă degerată fără Deltă.
Păi, ce naiba există în zona asta?
O grămadă de stuf între brațe și un complex lagunar la sud de asta.
OK...
Cu stufu' e clară treaba (doar turiștii americani îl confundă cu niște porumb suficient de pipernicit încât să reflecte bunăstarea est-europeană).
Așa că să vedem cum stăm cu lagunele?
Aoleu! Cică e de interes conservativ prioritar pentru Uniunea Europeană! I-au dat și un cod nenorociții de vest-europeni (1150), numind acest mediu de viață "Coastal lagoons".
Eh, acum asta e! Dacă fix asta le lipsea, hai... treacă de la noi!
Avem însă o mică problemă: cică suntem stat membru UE, iar ăia vor să băgăm habitatele de acest gen în plasa (mă rog, ei îi spun rețea) numită Natura 2000.
Păi, trebuie cumva să depistăm cum arată și pe unde o fi lagunele alea, nu?
Așa că apelăm la o premoniție care s-a materializat prin publicația cu această copertă:

De ce premoniție?
Păi, deja pe copertă vorbește de amendamentele pe care România și Bulgaria le-au propus în 2006, deși cartea a fost publicată cu un an mai devreme (adică în 2005):


Eh, la noi deja devine tradiție să publici anul ăsta și rezultatele pe care le vei obține anul viitor. Aveți un alt exemplu pe pagina indicată de acest link
Mă rog, căutăm prin carte să vedem unde scrie cam cum numim noi habitatul căruia englezii îi spun "Coastal lagoons" și găsim pagina asta:


Așa aflăm că în România lagunele costiere sunt reprezentate de așa-numitele Comunități vest-pontice cu Ruppia maritima (Ruppia asta e o plantă, nu moneda națională a țării de unde provin concetățenii noștri cărora le acordă în ultimii ani o atenție deosebită Franța și Germania).

Mai căutăm prin cartea aia până ne convingem că în sistemul românesc de clasificare a habitatelor (că așa scrie pe capul de tabel) ăsta cu Ruppia este singurul tip de habitat care corespunde lagunelor costiere.
Păi, dacă asta avem, cu asta ne mulțumim și ne ducem la volumul cu detalii (pe care îl corecta publicația cu premoniția). Orientându-ne după codul indicat în tabel, găsim pagina despre lagunele costiere:

Și acolo aflăm că singurul tip de habitat care corespunde lagunelor costiere nu este în complexul lagunar, ci la sud de acesta, de la Midia până pe la Mangalia.
Dacă asta nu ar fi suficientă surpriză, suntem asigurați că habitatele tipice pentru lagune costiere sunt bine-mersi prin Transilvania... la Someșeni, Turda și Ocna Sibiului:


Deci nu degeaba se spune că ardeleanu'-i gospodar! A convins Uniunea Europeană că habitatele tipice litoralul românesc sunt de fapt în Ardeal.
Până să mă uit prin cartea cu premoniții aș fi jurat că lagunele costiere sunt în zona complexului lagunar Razim-Sinoe.
Muream prost și yo, dar și vest-europenii dacă nu publica WWF cartea aia în cadrul proiectului abreviat LIFE 05NAT/RO/000176 (intitulat "Habitate Prioritare Alpine, Subalpine și Forestiere în România").
Bine că nu era un proiect despre habitate prioritare marine, costiere sau din deltă... că ne trezeam cu vreo carte din care să reiasă că dunele de la Caraorman sunt între Sibiu și Timișoara.
Normal, pe banii Uniunii Europene, că LIFE este abrevierea de la un program finanțat de Comisia Europeană.




P.S. Nu trebuie să vă agitați, că scrie pe acolo mărunt că numai în cazul comunităților cu Ruppia de pe litoralul Mării Negre e vorba de încadrarea lor în tipul de habitat "Coastal lagoons". Totuși asta nu prea schimbă radical situația că în zona lagunară nu există lagune - dacă ar fi să ne luăm după respectivele publicații...

urmează văruiala... pe partea de vest...

Și a demarat în trombă acțiunea de tencuire...



Iar după trei zile de la precedenta fotografie, situația arăta așa:

Vă rog să remarcați performanța deosebită care a constat în îndepărtarea de pe colțul din dreapta (jos) a mesei atât a unei cârpe, cât și a unui cablu electric astfel încât să nu fie deranjat vreun alt obiect din cameră...

Așa că după Dobrogea de est am trecut în revistă situația păsărilor din Dobrogea de vest (că în partea centrală a platoului ce naiba să vezi?).
Deci:
- lacul Hazarlâc: bocnă!
- Dunărea: umflată și fără sloiuri:


OK, pe maluri bălțile erau înghețate de-a lungul fluviului... inclusiv întinsurile formate din cauza nivelului crescut al Dunării:


Apoi:
- lacul Baciu: hai să fim serioși!
- lacul Vederoasa: norocul e că pe margine nu a înghețat, așa că lebede, lișițe, rațe etc. profită de ochiurile de apă... împreună cu păsările din localitatea Vlahii.
- lacul Dunăreni: bocnă.... mă rog, ceva pescăruși răzleți pe ici-colo
- lacul Oltina: vezi în imaginea de mai jos ce tare se înghesuiau păsările pe lac

- lacul Bugeac: păi, cam aceeași situație ca pe lacul Oltina:

Lângă șosea totuși erau niște bazine, la fel de înghețate ca lacul, dar măcar acolo se plictisea o duzină de lebede... la distanță suficient de mare pentru a nu fi deranjate de zgomotul scos de mașină în clipa în care i s-a blocat alternatorul.
Așa că n-am mai ajuns la Călărași și sudul Bărăganului, ci - după ce a fumegat puțin motorul - ne-am întors și cu alternatorul într-o rână am ajuns la Hanul Morilor (sau cum se numește intersecția de lângă Hârșova) de unde ne-a preluat o mașină solicitată prin telefon de la Tulcea:




Acasă, surpriză! Au mutat masa!

tencuiala... sincron

În urmă cu nici o săptămână stăteam bine-mersi în biroul care arăta așa...

doar că era o mică problemă: deja începea să fie prea evident mucegaiul de pe perete în locurile unde se cam infiltra apa.
Așa că într-o dimineață ... brusc am golit încăperea.

OK, dar ce naiba să facă omu' în spațiul respectiv?
Normal... nimic!
Deci a rămas varianta cu terenu'...
Oricum tot erau zilele cu fraieritul voluntarilor ca să trimită observații despre păsări, ca apoi cei din conducerea diferitelor asociații ornitologice să se plimbe moca pe la simpozioane și alte întâlniri prin vestul Europei.
(că doar n-o să se ducă prin străinătate ăia care mai și ies să vadă situația reală...)

Așa că am luat la rând zonele din estul Dobrogei, ca să am o idee despre ce mai este la fața locului, că naiba se poate baza pe minciunile trase de diverși "iubitori ai naturii" pe o grămadă de yahoogroups-uri.
Prima oprire a fost în apropierea grindului Lupilor:

Ceață... cât cuprinde!
Așa că baza-i pe ureche...
În vreo jumate de oră au trecut câteva duzini de gârlițe și niscaiva sute de lebede care se hrănesc pe câmpurile agricole dintre sat și limita platoului continental.

Apoi urmează zona Istria - cică-i paradis al păsărilor:
Păsări: ciuciu!
În orice caz lacul Histria: bocnă!

La fel și lacul Nuntași:

Așa că dacă e vorba de păsări, alea-s undeva sus și doar în trecere:

Lacul Sinoe - înghețat practic total, dar măcar era și ceață... așa că doar câteva duzini de rațe și pescăruși stăteau degeaba pe la coada lacului:
Mai bine stăteam și mă uitam la lișițele și lebedele din bazinele de decantare a nu-știu-ce produse secundare care sunt cică deversate de către cei de la Petromidia...

Pe malul mării aproape că nici pescăruși nu erau... așa că ne-am informat asupra evoluției prețului terenurilor de pe grindul Chituc, unde tot vrea Consiliul Județean Constanța să se bage peste Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, sub înaltul patronaj al mafiei PDListo-PSDiste...
Lacul Gargalâc: bocnă! Păsări: ciuciu (= pescăruși)...
Lacul Siutghiol: păi, tot bocnă! Păsări: păi, tot ciuciu (= pescăruși)...
Lacul Agigea... la fel, înghețat, dar în afară de niște pescăruși, măcar erau ceva duzini de stârci cenușii, câte un cormoran mai mic, niscaiva rațe mai mari... etc. :

De apă neînghețată doar în portul Agigea am dat.
La fel și câteva sute bune de păsări... majoritatea lișițe, însă era și un număr destul de important de corcodei:

Măcar lacul Techirghiol nu era înghețat, iar pe acolo era printre altele și o aglomerare de călifari (nu-mi aduc aminte dacă în anii '60 ceva notabilități naturaliste scriau că acestea fac parte din categoria "păsărilor alb-negru" sau a "păsărilor colorate" catalogate Monumente ale Naturii):

Partea bună a epocii de promovare zgomotoasă a frunzei udriste pe la televizoare este că stațiunile turistice - exceptând Mamaia și eventual ceva locuri prahovene preferate de maneliști - sunt cam părăginite în mare parte... măcar în halul în care este una din fostele plaje amenajate în apropierea unui (tot fost) camping de la Techirghiol:

În ceea ce privește restul lacurilor de pe partea estică a Dobrogei, situația era cam similară majorității celorlalte corpuri acvatice: adică gheață cât cuprinde!
Lacul Plopu-Beibugeac:

Lacul Sărăturile-Murighiol:
(măcar pe ăsta din urmă erau câteva gârlițe și lebede printr-un ochi de apă din apropierea malului, în partea central-sudică a lacului)

P.S. Așa că pot fi lejer puse centrale eoliene și prin estul Dobrogei, că la câte păsări sunt pe aici sunt șanse mai mari ca paleta ălora să lovească vreun avion de la US Air Force... eventual noaptea și dacă pilotul e daltonist (că la cât de idioți sunt americani, ăștia angajează handicapați din cauza exagerării numite politically correctness)

țara-i în criză. silvicu' se piaptănă...

Ce-i provoacă insomnie domnului Dr. ing. Cristian D. Stoiculescu?

Păi, din câte se pare... asta:

" STIMATE DOMNULE MINISTRU

Potrivit anunţului de pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor privind proiectul de H.G. privind aprobarea Planului de management al Parcului Natural Bucegi, în calitate de responsabil al studiilor de fundamentare al oficializării reţelei de parcuri naţionale din fondul forestier, vă transmit cu onoare observaţiile de mai jos.

Deşi ocupă abia 0,15 % din teritoriul naţional, Munţii Bucegi concentrează: - 74 % din amplitudinea altitudinală a ţării; - 24 % din formaţiile forestiere; - o treime din numărul de specii vegetale superioare; - cel mai mare număr de endemite, respectiv 90 din cei cca. 150 taxoni endemici din Carpaţii româneşti; - numărul maxim al endemitelor carpatice, adică 21 din totalul de 23 specii; -integralitatea formaţiilor forestiere de răşinoase în succesiunea lor naturală etc.

In consecinţă, Munţii Bucegi au fost omologaţi de WWF la nivel internaţional printre rarele „areale prioritare cu o valoare foarte înaltă a biodiversităţii”, de maximă relevanţă şi importanţă la nivel european. Acest fapt se datorează perpetuării patrimoniului său natural, protejat punctual prin acte normative emise în plin Război Mondial, când ţara era sfâşiată şi cu sute de mii de refugiaţi fără lucru şi fără adăpost iar, sub îndelungată ocupaţie străină sau sub dictatură, prin alte acte normative responsabile.

In plină pace şi democraţie, oficializaţi ca parc naţional prin Ord. fostului Minister al Apelor, Pădurilor şi Mediului Inconjurător nr. 7 / 27. I. 1990, Munţii Bucegi, în sfidarea comunităţii ştiinţifice, au fost subclasaţi arbitrar şi abuziv, prin corupţie politică, în parc natural (Legea nr. 5/2000). Această declasare, contrară vocaţiei ecologice a Bucegilor şi interesului naţional, serveşte însă de minune intereselor mafiote egoiste ale unui grup amoral de profitori. Că este aşa şi nu altfel, o dovedeşte involuţia stării Bucegilor în perioada ulterioară oficializării protejării lor, oglindită în Planul de management în discuţie. Printr-un efort şi o dăruire exemplară, colectivul Administraţiei Parcului a elaborat o documentaţie impresionantă, în conformitate cu o legislaţie incorectă şi cu impunerea unor măsuri nepotrivite şi ilegale, incompatibile cu valoarea naturalistică a acestui areal. Analizaţi numai ilegalităţile crase, de notorietate publică, din cele 2.063 ha incluse in zona de „dezvoltare” durabilă, în realitate de distrugere durabilă, din care 1.352 ha concentrate în U.P.V Obârşia Ialomiţei, din jud. Dâmboviţa şi decideţi dacă merită să vă asumaţi rolul de umbrelă politică.

Stimate Domnule Ministru, faţă de cele expuse, urmaţi exemplul precursorului Dvs., Dl. Prof. dr. doc. Simion Hâncu, în demnitatea care o deţineţi. Obţineţi în Consiliul de Miniştri redarea justificată a statutului de Parc Naţional Munţilor Bucegi. Apoi, dispuneţi refacerea planului de management în concordanţă cu interesul naţional atemporal, adică în acord cu interesul generaţiilor viitoare, cu vocaţia ecologică şi cu legile naturii şi nu cu interesele unui grup mafiot de care nu vă leagă nimic. Altfel, riscaţi ca istoriografia să vă consemneze negativ numele şi actele in analele demnitarilor naţionali şi europeni de mediu, iar perla coroanei alpine româneşti să ajungă în curând mahalaua şi maidanul de altitudine ale ţării lipsind viitorimea de zestrea naturală fabuloasă moştenită de la precursori, concomitent cu ruinarea ireversibilă a capitalului natural, singurul care mai poate atrage valuta nepoluantă.

Vă rog să primiţi, Domnule ministru, expresia distinselor mele sentimente.

DOMNULUI LASZLO BORBELY, MINISTRUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR"

(cică... "înregistrată la MMP cu nr. 8774/LB/18.11.2010 privind Planul de management al Parcului Natural Bucegi")

n-aș crede

"Asta cu văicăreala sună a Delta. Treaba cu handicapaţii îi e specifică lui Cher. Probabil că au compus treaba asta împreună ca să dea link la alţii şi să creeze o diversiune menită să abată atenţia de la subiect.
E greu să mai ţină nasul pe sus acum când idolul lor de televiziune a făcut o chestie cam nasoală pe care ei se chinuie de ani să le-o reproşeze tuturor moderatorilor de forumuri care i-au cam şutuit de pe unde au fost. )" (vezi postarea aici )

Mare plictis tre' să fie în prima cocină felixiană dacă au început să-și dea afară inclusiv clonele și apoi se înjură de pe ele pe bloguri...

P.S. Ceaprăzare', yo-s bine-mersi pe un forum absolut neimportant și n-am nevoie să dau anonime.

morminte avizate de UE

În țara asta sunt o grămadă de agitați din multe (pe cât posibil toate) motivele.
Unul dintre motivele principale pentru care o bună parte dintre ei se tăvălesc în chinuri este grija de a crea cumva aparența de eroi ai protecției mediului de pe plaiurile mioritice.
Pentru asta au la dispoziție o varietate mare de metode, începând de la văicăreala pe la diferite simpozioane din străinătate (păi, doar nu la cele autohtone!), trecând prin șirul continuu de tot felul de petiții către UE, până la propuneri aparte pe care să le facă de exemplu Comisiei Europene.
În legătură cu acest aspect din urmă am dat de o documentație oarecum macabră: includerea unui cimitir în rețeaua europeană de arii naturale protejate (rețea a cărei abreviere este: Natura 2000).
Pe scurt despre ce este vorba: o asociație din Transilvania propune să fie declarată rezervație cimitirul de la Peciu Nou, din județul Timiș ( link spre document ).

La pagina 7 a respectivului document se precizează și motivul pentru care acolo trebuie neapărat declarată o arie protejată (vezi secțiunea 4.2, intitulată Calitate și importanță):
- "... this is considered to be one of the best areas of Pannonic loess steppic grasslands" (adică ăsta este unul dintre cele mai bune locuri pentru niște pajiști ale stepei panonice, pe substrat de loess) și
- "This is one of the a few areas of Pilemia tigrina" (este una din puținele locuri unde există gândacul cu denumirea științifică Pilemia tigrina).

Dacă situația nu ar fi deja suficient de ironică, la partea referitoare la vulnerabilitatea ariei (vezi secțiunea 4.3 de pe aceeași pagină) se menționează un singur factor de risc la adresa ierburilor și gândacilor din cimitir:
- "Sirhelyek kialakitasa." (amenajarea de morminte).

Locul de amplasare a cimitirului din localitatea Peciu Nou (jud. Timiș), propus de a fi declarat arie naturală protejată la nivel european.

Deci, dacă Ministerul Mediului și Pădurilor prin tradiționala sa neatenție va aproba o asemenea propunere, atunci vom avea o situație în care săparea mormintelor într-un cimitir va fi motiv de un nou infringement (penalizare/amendare) dată României de către Comisia Europeană.

Din punct de vedere tehnic, acel tip de pajiște (codul Natura 2000 este 6250) este de interes conservativ prioritar, în conformitate cu Directiva Consiliului Europei nr. 92/43/EEC, din 1992 (directivă adoptată de România oarecum prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 236 / 2000, aprobată prin Legea 462 / 2001, apoi modificată - printre altele și prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57 / 2007 - dar sper că nu sunteți disperați de faptul că s-ar opri aici șirul de modificări a schimbărilor... că doar ce ne-am face dacă nu s-ar schimba legile în fiecare an?).
Conform reglemantărilor UE, în cazul tipurilor de habitate (medii de viață) de interes conservativ prioritar o persoană care vrea să desfășoare o activitate care duce la dispariția unei suprafețe din acel tip de habitat, înainte de a se apuca de treabă trebuie să creeze în alt loc, pe o suprafață identică, respectivul tip de habitat.
Din punct de vedere procedural, este necesară și informarea Comisiei Europene despre acțiunea care va duce la distrugerea a X metri patrați din pajiștea respectivă în vederea obținerii avizului de a desfășura activitatea planificată.

În consecință, pentru a săpa un mormânt în cimitir, locuitorii din Peciu Nou trebuie să urmeze pașii indicați mai jos:

1. își stabilesc din timp data propriei morți (acest element al planificării este deosebit de important, că doar pajiștea aia nu poate fi creată peste noapte!);

2. pe un teren unde nu există acel tip de habitat (ca în cimitir...) iau măsurile necesare ca pe o suprafață cât a viitorului lor mormânt să se dezvolte pajiștea cu caracteristicile stabilite de Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 elaborat de Centrul Topic de Biodiversitate (organism de specialitate a Agenției Europene de Mediu);

3. cu cel puțin 1 an înainte de data propriului deces persoana în cauză trimite o solicitare către Agenția de Protecție a Mediului - Timiș, care va transmite o adresă la Agenția Regională de Protecția Mediului (Timișoara), de unde memoriul este înaintat la Agenția Națională de Protecția Mediului, care va solicita Ministerului Mediului și Pădurilor să facă demersurile necesare către Comisia Europeană pentru a obține avizul pentru săparea unui mormânt în cimitirul din Peciu Nou.

Comisia Europeană informează Agenția Europeană de Mediu despre mormântul care va lua locul unei bucăți de pajiști din cimitirul localității Peciu Nou. Ca urmare, Agenția solicită Centrului Topic de Biodiversitate (ăsta are sediul în Paris) delegarea unor experți care să analizeze cu maxim profesionalism cazul. Centrul Topic trimite în România o echipă formată din experți în floră, vegetație și habitate, care vor face o analiză comparativă a pajiștii existente pe locul viitorului mormânt și a pajiștii create în alt loc de viitorul decedat.

După dezbateri științifice, eventual și un seminariu biogeografic la care sunt invitați specialiști din țările care au pe teritoriul lor bioregiune europeană Panonică (adică din România și din Ungaria), se stabilește dacă cele două bucăți de pajiști sunt identice, iar despre rezultatul analizelor și consultărilor Centrul Topic de Biodiversitate informează Agenția Europeană de Mediu, care transmite punctul de vedere spre Comisia Europeană, care la rândul ei trimite avizul Ministerului de Afaceri Externe a României, de unde traducerea în română a documentului este înaintată la Ministerul Mediului și Pădurilor, de acolo la Agenția Națională de Protecția Mediului, de acolo la Agenția Regională de Protecția Mediului - Timișoara, de unde ajunge la Agenția de Protecția Mediului - Timiș (dacă mai există...), care informează viitorul decedat că poate să facă demersurile pentru amenajarea mormântului în cimitirul din Peciu Nou.

4. Solicitantul moare. Dacă nu a dat deja colțul așteptând avizul de la Comisia Europeană pentru săpatul unei gropi...


P.S. Asta în cazul în care vrea să aibă un loc de veci în cimitirul din Peciu Nou.
În caz contrar, să facă bine și să moară în satul vecin!