sâmbătă, 12 iunie 2010

buda de interes naţional

Cică toată lumea este de acord cu faptul că viitorul măreţ al Deltei Dunării zace în turism.
OK, dar turismul îl practică... ăăă... turiştii.
Ca să ai turişti, trebuie să-i atragi oferindu-le servicii, facilităţi, infrastructură.

Servicii - prin majoritatea localităţilor asta se cam rezumă la baruri şi vreun magazin / butic. Dacă ai nevoie de... să zicem de un consult medical - păi, ai face bine să te îmbolnăveşti marţi (că în general atunci trece medicul prin sate). În caz că te dărâmă vreo boală îl altă zi sau e nevoie de vreo intervenţie chirurgicală, atunci mai bine du-te direct la popă că naiba ştie dacă mai apuci să te împărtăşeşti până ajunge din Tulcea şalupa salvării.

Facilităţi - să zicem că vrei să faci un duş... Păi, nasol! Dar e vina ta! De ce naiba nu te-ai spălat acasă, înainte să vii în deltă? I-auzi la el! Duş... Ce tupeu au unii, dom'le!
În schimb toalete există peste tot, în dosul fiecărei tufe şi oricărui copac. Asta în caz că n-ai bani să te târâie de-a lungul traseelor oficiale pontoanele dormitor prevăzute de la aer condiţionat până la banana supradimensionată pe care s-o călărească hiperponderalii în timp ce de pe navă răsună ritmurile de manele...

Cazarea - asta s-a cam rezolvat în localităţi... de regulă pentru un număr de câteva zeci de vizitatori există locuri de cazare oficial declarate, restul turiştilor sunt cazaţi la negru sau pot să stea la cort. Desigur în Deltă nu există locuri de campare amenajate cât-de-cât (adică să fie pe acolo vreun duş, WC, iluminat sau măcar vreo priză pentru încărcat aparate electrice... deci chestii din astea, mărunte... ).

Adică situaţia este de genul: dacă vii în deltă, fie mizezi pe un pachet de servicii oferit de vreo agenţie de turism, fie te descurci pe cont propriu cu baie făcută-n Dunăre, urinat prin tufe şi mâncat din conservele cărate prin rucsac...

Ca să pară că are tangenţe cu turismul, Nuţi a sprijinit ceva proiect care aparent contribuia la rezolvarea a cel puţin unei părţi din aceste aspecte măcar într-o zonă unde-şi petrec timpul cei care preferă apa marină cam tulbure şi de regulă plină de alge (deci, într-un cuvânt "jegoasă").
Aşa că nişte firme de-ale cui trebuie au şi pus pe hârtie planul iniţial întins pe vreo 18 hectare, redus încet dar sigur până la 3,5 ha, perimetru în care ar fi fost construite duşuri, toalete şi câteva clădiri pentru - naiba ştie ce, dar oricum nu erau zgârie-nori...
Dar cum se întâmplă de obicei, normal că s-au trezit nişte cotârle din sectorul cică civil şi au alergat cu jalba-n proţap direct la Comisia Europeană, urlând că fix în locul montării de bude sunt vreo 5 tipuri de medii de viaţă considerate de interes conservativ prin Directiva Habitate a Uniunii Europene, dar şi populaţiile de volbură de nisip se vor resimţi crunt dacă oamenii circulă pe acolo exact aşa cum circulă şi în prezent.

Aşa că deşteapta de Comisie Europeană a somat vajnica Administraţie a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ca în termen de 2 luni aceasta din urmă să-i prezinte o situaţie amănunţită legată de habitatele naturale, investiţii etc.
În cazul investiţiilor ar fi o portiţă de scăpare în cazul în care ele se fac în arii protejate: să fie declarate de interes naţional.
Deci acum marea dilemă a Nuţicii este: cum să declare de interes naţional budele de la Sulina fără ca funcţionarii de la Comisia Europeană să simtă că ceva pute în treaba de pe plaja respectivă?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu