vineri, 4 iunie 2010

eoliana lu' Hector... vreau să spun a lu' Holrom

Lecturarea unor studii de impact se poate dovedi o activitate mult mai inviorătoare decât vizionarea emisiunilor lui Mircea Badea.

Din pură întâmplare (vorba vine... ) mi-a căzut în mână un document intitulat "Studiu de evaluare adecvată - centrala electrica eoliană Baia" (din județul Tulcea), întocmit de ceva S.C. KVB Economic S.A. (din București) pentru unu' S.C. Holrom Renewable Energy S.R.L. (din Vetiș - județul Satu Mare).
Partea referitoare la biodiversitate fiind întocmită de dr. Paulina Anastasiu (conferențiar la Universitatea București) și dr. Tudor Glăvan (mă rog, o fi scriind acolo "Tudor", da' yo am așa o vagă impresie că până la urmă este vorba de dr. Teodor Glăvan, membru al Societății Ornitologice Române și al Societății Ornitologice din Republica Moldova și membru al Societății ornitologice din Ucraina - după cum se precizează la pagina 95...).
Până aici totul e OK... și până pe la pagina 45 nimic interesant, doar informații tehnice legate de centralele eoliene.

La pagina 46 incepe prezentarea Sitului de Importanță Comunitară (SCI) numit "Podișul Nord-Dobrogean" (cod: ROSCI0201), în perimetrul căruia sunt acele centrale eoliene... și aflu diferite detalii despre SCI, copiate din Ordinul de Ministru nr. 1964 / 2007... însă nu găsesc nici măcar o virgulă despre speciile sau habitatele din zona centralelor eoliene.
Pe la pagina 75 mai aflu niște detalii legate tot de situl "Podișul Nord-Dobrogean", dar în continuare este un mister ce mama draq o fi în perimetrul parcului eolian.
În sfârșit pe pagina 81 dau de o știre scurtă că va fi pierdut 0,0031% din suprafața habitatului de interes conservativ prioritar "Stepe ponto-sarmatice" (cod: 62CO*), pentru a cărei conservare a fost de fapt declarat situl "Podișul Nord-Dobrogean".
Din formularea aceea deduc faptul că în perimetrul unde vor fi amplasate centralele eoliene este măcar habitatul "Stepe ponto-sarmatice".
Altceva nu aflu despre alte habitate sau (Doamne ferește!) specii vizate de Directiva Habitate care să fie prezente în perimetrul planului cu centrale eoliene.
Mai mult decât atât, mă liniștesc și mai tare aflând de pe pagina 83, că drumurile de acces NU FRAGMENTEAZĂ (și nu divizează) habitatul de interes conservativ prioritar, ci DOAR SEPARĂ fragmentul vestic de fragmentul estic al habitatului. Deci, ca în filmul "Cel mai iubit dintre pământeni", vom avea acolo: partea lemn-oasă, și partea fer-oasă!
Deci repetați după mine: în parcul eolian montat fix în stepa ponto-sarmatică vom avea partea step-oasă de vest și partea step-oasă de est.
Dar ele nu sunt fragmentate sau divizate!
Doar un pic separate...

Ca să fiu absolut liniștit, pe pagina 84 se stabilește că nu-i nici-o problemă, deoarece dispar numai 0,003% din habitatul de interes conservativ prioritar aflat în aria protejată declarată pentru păstrarea cât mai nealterată FIX a acestui tip de habitat.
Mă rog, elaboratorii studiului n-au auzit de faptul că dacă vreo activitate afectează habitatele de interes conservativ prioritar și mai ales dintr-un sit Natura 2000, atunci trebuie notificată Comisia Europeană.
Da' naiba se mai complică și cu notificări, că doar suntem în plină criză, nu?

La partea cu păsări stăm și mai bine!
În primul rând, în perimetrul în care se vor monta eoliene a fost observată o specie nouă pentru știință!
Și anume este vorba de Carvus fucilegus (pag. 66) căruia ornitologul Glăvan i-a și dat denumirea populară de corbul sau cioara de câmp.
ca să nu avem dubii, pe pagina 67 dă și o descriere amănunțită a speciei Carvus fucilegus, menționând încă o dată denumirea populară a speciei: CORBUL!

(n.b. o altă specie nouă pentru știință este Cerambyx urdo - menționată la pagina 76 - care probabil este endemică habitatului ponto-sarmatic și din denumirea genului deduc faptul că este rudă cu Cerambyx cerdo, adaptat habitatelor forestiere...)

În rest, aflu doar că în zona parcului nu vor fi probleme, deoarece la Baia nu există păsări de talie mare și cu manevrabilitate redusă care să fie periclitate de centralele eoliene (pagina 86), având în vedere că de exemplu barza albă este al naibii de mică și cu o manevrabilitate de colibri.
Asta ca să nu spunem că și acvila țipătoare mică sau șorecarul mare (una cuibărește la câteva sute de metri de locul respectiv) sunt al naibii de minuscule și manevrează mai ceva ca Schumacher.
Practic, era mai simplu dacă se declara în studiu că în general în România nu există păsări cu zbor planat și cărora să le treacă vreodată prin cap să folosească termicele...

Da', mă rog, experții lu' Hector.... am vrut să spun... a lu' Holrom sunt totuși ditamai profesioniști, așa că o fi știind ei ceva mai mult decât pulimea (în sens de om de rând, nu altceva...).

În final, este salutar faptul că autorii documentului sunt niște fotografi excelenți (că dacă era vorba de poze făcute de alții, doar indicau acest lucru, nu?).
Și sunt mai ales foarte încântat că dacă este vreo chestie mai sensibilă (de exemplu legat de rutele de migrație), colegul de la SOR imediat citează studiile și recomandările Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.

Păi, dacă INCDDD tot este de referință, abia așteptăm să dea undă verde ministrul Borbely să punem cap la cap detaliile despre rutele de migrație din Dobrogea, că din câte se pare pentru membrii S.O.R. rutele de migrație întotdeauna trec prin parcul eolian vecin cu parcul eolian pentru care fac studiile de impact. Și chiar și în cazul în care sunt rute de migrație în apropiere, ele sunt întotdeauna secundare...

7 comentarii:

  1. KVB Economic = Sulfinica Bau-bau & Sivian Julescu. Oricum, d.p.d.v. economic...traiesc bine!

    Oricum e dificila cu eolienele astea. Avem:
    - habarnisti totali (vezi KVB);
    - habarnisti pe bio dar rigurosi cu restul lucrarii (EIA-urilor);
    - priceputi pe bio (unii sunt priceputi la toate) dar habarnisti pe EIA.

    Cel mai amuzant e sa vezi cum se critica unii pe ceilalti. Super!

    RăspundețiȘtergere
  2. Este firma Sulfinei Barbu şi a lui Silvian Ionescu?
    hehehe, acum încep să am o bănuială de ce trec fără probleme rapoartele de mediu.


    Nu prea i-am auzit criticându-se unii pe ceilalţi.
    Nici măcar deranjaţi că unul sau altul scria în propriul raport de mediu că la celălalt trec păsările, nu la el.
    Un exemplu bun în acest sens este ăla când evaluatorul pentru parcul de la Agighiol susţinea că un loc important pentru ruta de migraţii este zona dealurilor Beştepe şi păsările traversează lacul Razim (deci ocolesc dealurile Agighiol), în timp ce ăla care era evaluator la un parc eolian din zona dealurilor Beştepe susţinea că ruta de migraţie e ceva mai la vest şi un loc important pe acea rută este reprezentat de Dealurile Agighiol.
    Doar îmi pun întrebarea ce ziceau despre rutele de migraţie dacă erau evaluatori la ambele locuri?
    Atunci probabil ruta de migraţie era pe aliniamentul oraş Tulcea - deal Denistepe - pădurea Babadag. :lol:
    Eventual dacă aveau şi pe acolo planuri pentru care întocmeau studiul de impact atunci calea de migraţie o indicau pe direcţia Niculiţel - Muntele Consul - Slava Rusă.
    Şi tot aşa...

    Măcar dacă făceau omisiuni, era o chestie, chiar dacă nici aia nu e normal.
    Dar să susţii că totul e OK şi că nu trece pasăre fix doar în perimetrul planului la care faci studiul de impact... păi, aia nu prea este normal.

    RăspundețiȘtergere
  3. Am ras cu lacrimi citind articolul de mai sus. Este doar un mic detaliu legat de mediu care imi confirma ce spuneam eu mai demult : Romania=Absurdistan. Pasarile au culoar de migratie prin curtea omului si prin casa lui daca evaluatorii spun asta??? HA, HA, HA!!!

    Din fericire sau nefericire am lucrat intr-o mica firma care printre altele facea si rapoarte de mediu si am aflat din surse neoficiale (ceea ce stiti cu totii bine) ca un raport de mediu este facut in asa fel incat sa favorizeze constructia pe locatia respectiva.

    Halal tara, halal functionari!!! Totul se face LA COMANDA!!! Momentan sunt intr-o lume ideala in care nu se pune problema sa falsific niste date sau se le prezint in asa fel incat sa iasa bine. Prezint datele si rezultatele asa cum au reiesit din teren si ATAT!!! Pe cand asa ceva la noi???

    PS: Poate sa citeasca asta absolut oricine, nu mi-e frica sa spun adevarul chiar daca voi fi asuprit si marginalizat!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Poi, daca nu exista un "corp etic" (sau ceva de genul asta) pt. cei care fac SIM... >:
    Dar CE sa te mai miri? Nu exista raspundere individuala in constructii, in geologie... samd... ce mai conteaza "mediul" (care, in fond, tzine de sanatatea noastra - sau de viitorul nostru pe planeta)?
    Greu, bibicule... la deal... :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Cateodata as vrea sa zic si eu ca sunt multe lichele printre evaluatorii de mediu. Ma doare sa recunosc asta pentru ca este breasla mea. Problema este ca numarul lor nu-l va depasi niciodata pe cel al lichelelor din APM-uri.

    Doar o mica poveste: am refacut un studiu de impact (la cererea clientului, pentru ca studiul initial, facut de un fost angajat APM era o gluma). Am identificat faptul ca o constructie s-a realizat intr-un habitat prioritar. Am propus masuri compensatorii dat fiindca era un prejudiciu clar de mediu. Clientul a fost de acord si a acceptat sa plateasca paguba creata. Clientul a depus studiul la APM. FAZA TARE: Am fost chemati la APM sa dam socoteala cum de ne-am permis sa bagam "o asemenea traznaie", ca nu am inteles ce inseamna compensatii si ca in niciun caz nu se aplica in astfel de situatii. Ni s-a dat de inteles ca putem avea chiar probleme cu acreditarea daca insistam cu aceasta abordare.
    Desigur atitudinea APM ne-a creat un prejudiciu si fata de client care pe moment a inceput sa aiba indoieli crezand ca am vrut sa-l punem inutil la cheltuiala.
    HAPPY END ROMANESC: Clientul va implementa masurile compensatorii dar asta va stii doar el si noi. Oficial nu este nicio problema!
    Imi pare rau ca nu pot da mai multe detalii; va asigur ca situatie este si mai amuzanta in totalitatea ei.

    RăspundețiȘtergere
  6. @cezar: nu mi-e frica sa spun adevarul chiar daca voi fi asuprit si marginalizat!!!

    Păi, în primul rând, la modul concret nu ai spus nimic, deci n-ai de ce să te vezi nici pe post de erou, nici în rol de victimă, şi nici măcar în calitate de autodeclarat martir sacrificat pe altarul protecţiei mediului.

    În al doilea rând, cum anume să fii asuprit? Ai senzaţia că se apucă Sulfinica să-ţi sară în cârcă sau Silvian se va trezi dimineaţa urlând la tine din cauză că ai spus ala nişte generalităţi precum "Vara nu-i ca iarna!" - ca să folosesc o expresie familiară maneliştilor şi telenovelistelor din cauza cărora PDL a reuşit să-şi păstreze afacerile cu statul în perioada 2010 - 2014.

    RăspundețiȘtergere
  7. @codruţa: Poi, daca nu exista un "corp etic" (sau ceva de genul asta) pt. cei care fac SIM... >:

    Îţi dai seama că primii care vor fi în acel "corp etic" (sau "colegiu biologic" sau ceva de acest gen) sunt exact persoanele care fac pe bandă rulantă studii de impact, desigur asta pe lângă faptul că predau pe la cel puţin o universitate, derulează N proiecte de cercetare, au timp şi de intreţinerea colecţiilor botanice/zoologice, eventual sunt şi custozi pe la câteva arii protejate, başca fac parte din consilii ştiinţifice sau consultative ale unor parcuri naţionale sau naturale, eventual sunt consilieri pe la vreun ministru sau măcar al unui secretar de stat, nemaivorbind de faptul că sunt consultanţi pe la orice proiect PHARE sau GEF "apare" pe piaţă în legătură cu strategii, implementare de directive, reţele europene etc. etc. etc.
    Că doar e vorba de persoane hiperprofesioniste, care lucrează câte 48 ore pe zi, de aceea se pot ocupa de atâtea chestii.
    Deci logic este să pui chiar acele persoane într-un colegiu de genul celui amintit de tine.

    RăspundețiȘtergere