O analogie cu acea situație întâlnim și în zilele noastre, doar că nu în domenii care au conotații de ordin politic și social, cu mai degrabă legată de științele exacte.
Să presupunem că ne interesează raritățile din fauna României.
În această categorie se încadrează și speciile în cazul cărora sunt șanse practic neglijabile de a mai fi prezente pe teritoriul țării în prezent.
Un exemplu în acest sens este șarpele de nisip (Eryx jaculus).
Păi, și ne gândim să ne documentăm un pic în legătură cu acea specie...
Așa că luăm listele cu sursele bibliografice autohtone referitoare la speciile de reptile din țara asta... și în articolul semnat de Cogălniceanu și Andrei (1992) găsim menționată publicația lui Constantin Kirițescu, din 1902.
Adică lucrarea care are titlul din imaginea de mai jos (decupat din copia articolului original):


Trece timpul... de fapt, un secol și ceva de la articolul menționat mai sus... și apare încă un articol (în 2006) referitor la aceleași exemplare:


Dacă verificăm la referințe ce anume articol indică autorii lucrării din 2006... găsim acolo precizat că lucrarea lui Kirișescu apărută în 1902 ar fi fost de fapt un articol scris în 1903 (că altfel cum naiba să scrie despre exemplare găsite DUPĂ publicarea articolului său care se referă la șerpii ăia?) :


Totuși, de curiozitate putem verifica articolul lui Kirițescu, la care pe ultima pagină dăm cu surprindere de precizarea clară: manuscrisul a fost redactat de el în decembrie 1902.

Bașca, în volumul respectiv este și lista cu lucrările apărute în seria respectivă în acel an... adică în 1902.

Păi, cum pana mea a descris Kirițescu în 1902 exemplarele care - conform autorilor articolului din 2006 - urmau să fie capturate anul următor de Dombrowski?
Ca să nu rămânem total nelămuriți, putem verifica și ce scrie Kirițescu în cartea sa publicată în 1930 (vezi mai jos coperta cu titlul volumului și alte repere):

Din asta aflăm (vezi mai jos copia paginii 58 din respectiva carte) că de fapt exemplarele alea au fost prinse de Dombrowski în 1904...

Asta da acuratețe!
Adică aceleași 4 exemplare de șerpi de nisip au fost capturate:
- în 1902 (conform articolului lui Kirițescu, din 1902),
- în 1903 (conform articolului lui Krecsak si Iftime, din 2006),
- în 1904 (conform cărții lui Kirițescu, din 1930).
Păi, până la urmă de câte ori au fost prinși nenorociții ăia de șerpi?!?
P.S. Dacă te iei după lucrările menționate mai sus, autorii respectiv fie rescriau și citau evenimente anterioare în funcție de cum li se părea mai potrivit (cam ca în romanul 1984 a lui Orwell) sau eventual Dombrowski suferea de Parkinson combinat cu Alzheimer și a prins în repetate ori aceleași exemplare, uitând că le-a capturat deja și chiar le-a predat cel puțin odată muzeului Antipa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu