Laguna made in Transilvania

Hai să zicem că suntem și noi interesați de litoralul românesc, nu doar Comisia Europeană.
Așa că ne gândim că poate o fi ceva de văzut pe aici și în afară de telegondola lui Mazăre (apropo, s-o fi întrebând cineva cum o mai duc palmierii lui Agathon?).
Mai ales că Udrea susține că frunza mioritică a turismului nu face nici cât o ceapă degerată fără Deltă.
Păi, ce naiba există în zona asta?
O grămadă de stuf între brațe și un complex lagunar la sud de asta.
OK...
Cu stufu' e clară treaba (doar turiștii americani îl confundă cu niște porumb suficient de pipernicit încât să reflecte bunăstarea est-europeană).
Așa că să vedem cum stăm cu lagunele?
Aoleu! Cică e de interes conservativ prioritar pentru Uniunea Europeană! I-au dat și un cod nenorociții de vest-europeni (1150), numind acest mediu de viață "Coastal lagoons".
Eh, acum asta e! Dacă fix asta le lipsea, hai... treacă de la noi!
Avem însă o mică problemă: cică suntem stat membru UE, iar ăia vor să băgăm habitatele de acest gen în plasa (mă rog, ei îi spun rețea) numită Natura 2000.
Păi, trebuie cumva să depistăm cum arată și pe unde o fi lagunele alea, nu?
Așa că apelăm la o premoniție care s-a materializat prin publicația cu această copertă:

De ce premoniție?
Păi, deja pe copertă vorbește de amendamentele pe care România și Bulgaria le-au propus în 2006, deși cartea a fost publicată cu un an mai devreme (adică în 2005):


Eh, la noi deja devine tradiție să publici anul ăsta și rezultatele pe care le vei obține anul viitor. Aveți un alt exemplu pe pagina indicată de acest link
Mă rog, căutăm prin carte să vedem unde scrie cam cum numim noi habitatul căruia englezii îi spun "Coastal lagoons" și găsim pagina asta:


Așa aflăm că în România lagunele costiere sunt reprezentate de așa-numitele Comunități vest-pontice cu Ruppia maritima (Ruppia asta e o plantă, nu moneda națională a țării de unde provin concetățenii noștri cărora le acordă în ultimii ani o atenție deosebită Franța și Germania).

Mai căutăm prin cartea aia până ne convingem că în sistemul românesc de clasificare a habitatelor (că așa scrie pe capul de tabel) ăsta cu Ruppia este singurul tip de habitat care corespunde lagunelor costiere.
Păi, dacă asta avem, cu asta ne mulțumim și ne ducem la volumul cu detalii (pe care îl corecta publicația cu premoniția). Orientându-ne după codul indicat în tabel, găsim pagina despre lagunele costiere:

Și acolo aflăm că singurul tip de habitat care corespunde lagunelor costiere nu este în complexul lagunar, ci la sud de acesta, de la Midia până pe la Mangalia.
Dacă asta nu ar fi suficientă surpriză, suntem asigurați că habitatele tipice pentru lagune costiere sunt bine-mersi prin Transilvania... la Someșeni, Turda și Ocna Sibiului:


Deci nu degeaba se spune că ardeleanu'-i gospodar! A convins Uniunea Europeană că habitatele tipice litoralul românesc sunt de fapt în Ardeal.
Până să mă uit prin cartea cu premoniții aș fi jurat că lagunele costiere sunt în zona complexului lagunar Razim-Sinoe.
Muream prost și yo, dar și vest-europenii dacă nu publica WWF cartea aia în cadrul proiectului abreviat LIFE 05NAT/RO/000176 (intitulat "Habitate Prioritare Alpine, Subalpine și Forestiere în România").
Bine că nu era un proiect despre habitate prioritare marine, costiere sau din deltă... că ne trezeam cu vreo carte din care să reiasă că dunele de la Caraorman sunt între Sibiu și Timișoara.
Normal, pe banii Uniunii Europene, că LIFE este abrevierea de la un program finanțat de Comisia Europeană.




P.S. Nu trebuie să vă agitați, că scrie pe acolo mărunt că numai în cazul comunităților cu Ruppia de pe litoralul Mării Negre e vorba de încadrarea lor în tipul de habitat "Coastal lagoons". Totuși asta nu prea schimbă radical situația că în zona lagunară nu există lagune - dacă ar fi să ne luăm după respectivele publicații...