Lu' ceafă rules!

A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată,
Din pile mari, de pe la Cluj,
O ființă prea pletoasă.

Și era unu', specialist,
Da' fix în chiroptere,
Că n-a mai avut apemist
Așa un președinte.

Din umbra unui onegeu
El ghidul și-l îndreaptă,
Spre agenții, unde-n birou,
Parcuri se avizează.

Privea în zare cum pe culmi,
Răsare și străluce,
Eoliene-n Coronini,
Pe margini de pădure.



Le vede azi, le vede mâni,
Astfel avizu' clar e!
El iar, privind spre șefii lui,
Raport de mediu are.

El asociația-și răzâma,
Visând la finanțare,
Din AFM... din MATRA...
Contul bancar se umple.

Și cât de viu s-aprinde el,
În orișice ședință,
Că umbra unui mare parc,
Pe carst o să apară.

Și pas cu pas prin ghidul lor,
Conduc metodologic,
Spre peșteri și spre lilieci,
Un plan privat, nu public.

Și-n SCI, și-n SPA se-tinde,
Turbine s-amplaseze,
Ca mare demnitar ce e,
Închide geana dulce.

Și din ograda de partid,
Pe acte-i se revarsă,
Acceptul și de la ministru,
Pe șa de bicicletă.

El îl privea cu un surâs,
Nu tremura-n ședințe,
Căci era prea ferm decis:
De scaun cu dinți ține!

Iar el vorbi cu al său grup,
Oftând din greu în schemă:
"O, promovare de partid,
De ce nu vii tu? Vină!

Cobori în jos, buget plăpând,
Alunecând spre-o firmă,
Pătrunde-n conturi și în card,
Și viața-mi luminează!"

El asculta ordinul lor,
Iar la simpozioane,
Și s-arunca fulgerător,
Se scufunda în vorbe.

Și locul unde a căzut,
Tot în Cluj se rotește,
Și cam prin august 2008,
Congres EUROBATS crește.

Ușor el trece ca pe prag,
Doar cine l-ar alege?
Și ține-n mână un carnet,
Cu roșu, alb și verde.

Părea tânăr ecologist,
Cu părul lung, de treabă,
Însă trimis de un partid,
Deci nu de competență.

etc. etc. etc.