marți, 13 iulie 2010

Avem apă caldă! Cum procedăm?

Centrala nucleară produce electricitate. (n.b. potăile comunitare sunt convinse că doar deșeuri nucleare...)
Dar în timpul producerii electricității se cam încing reactoarele, așa că trebuie niscaiva răcite, dacă nu vrem neapărat să avem și noi o experiență ca experții din Ucraina prin 1986.
Răcirea se face cu apă provenită din Dunăre și care ajunge tot în fluviu, numai că mai caldă cu vreo 8 grade - doar cu atât din cauză că volumul apei de răcire este uriaș (atunci când vor funcționa toate cele patru unități de la Cernavodă, debitul apei de răcire va fi cam cât debitul mediu al râului Siret).
Așa că, diferența de temperatură sesizabilă în prezent (când funcționează numai două unități) se întinde pe Dunăre pe vreo 4 km (până la locul indicat de săgeata verde) în aval de gura de vărsare (indicată de săgeata portocalie).


Când vor intra în exploatare și celelalte două unități nuclear-electrice, probabil se va dubla lungimea penei de apă cu temperaturi modificate într-o măsură sesizabilă (adică în aval, capătul respectivei "pene" va putea ajunge probabil până prin locul indicat de săgeata albastră).
Asta în condițiile în care debitul Dunării pe acest sector va avea cam aceleași valori ca și în prezent.
În linii mari, ar putea fi modificate caracteristicile unor factori de mediu și a câtorva elemente de biodiversitate și din ariile protejate "Canaralele Dunării", eventual și dintr-o parte a zonei "Allah Bair - Capidava" (mai puțin probabil că și în alte situri - cum este de exemplu cel numit "Canaralele de la Hârșova").

Da' Uniunea Europeană vine, mai degrabă fără să vrea, în ajutorul naturii din aval de Cernavodă.
Culmea este că prin niște lucrări hidrotehnice ale căror scop este unul economic sadea: creșterea transportului de mărfuri pe canalul Dunărea - Marea Neagră.
Este vorba de investițiile pentru redirecționarea spre acest braț al Dunării a apelor de pe brațul Borcea.
Proiectul în care se fac astea are și o abreviere a titlului oficial: ISPA 2 (hehe, titlul complet nu-l știu... doar abrevierea).
Oricum, e ceva legat de așa-numitul Coridor VII pe care vesticii vor să-și care în Orient produsele (că noi ce mama drac să cărăm, dacă nu producem mai nimic?).
Una peste alta, UE și-a propus să dea bani pentru construirea unui prag de fund pe brațul Bala (ăsta este undeva între ostrovul Călărași-Răul și Insula Mare a Ialomiței) care va devia apele spre brațul Dunărea. În afară de asta, vrea să lege cu niște diguri capetele (practic) ale fiecărui ostrov de pe Dunăre cu malul fluviului (desigur de malul care este mai apropiat de acele ostroave), ca să nu mai intre apa între ostroave și maluri (fie cel drept, fie cel stâng - depinde de situație), ci practic tot debitul să rămână pe traseul cu șenalul.
Mă rog, asta-i destul de logic, doar că nu prea pricep de ce vor să facă acest lucru și în AVAL de Cernavodă?
Că dacă navele vin din amonte și intră pe canalul Dunăre - Marea Neagră, atunci ce rost are să facă modificări și mai jos (deci în aval) de intrarea în canal? Că din aval ce naiba de vapoare să vină dacă drumul cel mai scurt de la Marea Neagră la Dunăre este EXACT canalul Dunăre - Marea Neagră (nu "ocolișul" prin Deltă până la Galați și apoi la Cernavodă)?

În fine... un efect al creșterii debitului ar fi scurtarea lungimii penei de apă cu temperaturi modificate care provine de la centrala nucleară, deci va fi mai puțin afectată de apele încălzite în primul rând situl "Canaralele Dunării" (în cazul celorlalte zone protejate probabil nu va fi efect mai mare decât ar fi în prezent).

Însă pragul de fund de pe brațul Bala se pare că ar genera o problemă: pe acel braț migrează sturionii care nu se știe cât de fericiți și dispuși vor fi să se ridice de pe fundul apei (că pe acolo își petrec ei timpul) ca să treacă deasupra acelui prag.
Așa că acum Comisia Europeană trebuie să ia o decizie privind metoda prin care să fie și cu structura băgată-ntr-un fund (cel al brațului Bala), și cu sufletul într-un Rai (cel al protecției sturionilor).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu