joi, 8 ianuarie 2009

globalizarea vaicarelii mioritice

Societatea de consum se bazează pe oameni cât mai inactivi. Din acest motiv, domeniul serviciilor este din ce în ce mai dezvoltat începând cam din perioada interbelică. Primeşti practic mură-n gură aproape totul, inclusiv cu livrare la domiciliu.
Nici nu-i de mirare că oamenii s-au obişnuit să nu-şi mai bată capul cu rezolvarea unor probleme. De ochii lumii mai fac ei nişte demersuri stângace (desigur fără a atinge scopul), citează o grămadă de principii (pe care oricum nu le aplică), fac apel la "bunul simţ", flutură în disperare sloganuri referitoare la "democraţie, egalitate, dreptul la opinie" etc. în timp ce tot ei le încalcă foarte senin în spiritul "scopul scuză mijloacele" (mai cunoscut ca haoticul "liber arbitru"), trag semnale de alarmă că deja toţi ceilalţi au devenit hipoacuzici la tehnica "Vine lupul!".
Eşecul însă desigur nu îl explică prin incompetenţa pe care o au în dotare aşa că varianta cea mai frecvent aleasă este cea a văicărelii pe cele mai diverse motive ("sistemul", "birocraţia", "neprofesionalismul altora" - întotdeauna ceilalţi sunt neprofesionişti!).

Având în vedere că există asemenea cerere masivă pe "piaţă" desigur apare şi oferta.
Una dintre cele din domeniul mediului este cea reprezentată de iniţiativa de încurajare a oamenilor să dea cât mai mult în gât pe alţii.
Au fost elaborate în acest sens multiple mecanisme: sesizarea, petiţia, plângerea penală, instituţia ombudsman-ului ("avocatul poporului") etc.
În era informaţiei era de aşteptat ca văicăreala să fie digitalizată, clasificată, organizată, cea mai nouă realizare în acest sens este lansarea unor baze de date pentru procesarea tânguielilor. Adresa este aici: http://www.eeb.org/complaints_database/complaints.php

Un caz clasic în ceea ce priveşte tradiţionalul bocet practicat de dragul de a face oarece în timpul liber îl reprezintă "îngrijorările" legate de centralele eoliene din Dobrogea continentală.

Prima încercare: turbinele eoliene sunt nişte aparate de măcelărit păsări.
S-a constatat însă că afirmaţia este adevărată doar în cazuri particulare - care nu prea apar în Dobrogea (mai deloc!).

Invenţia următoare: păsările sunt omorâte dar cadavrele sunt mâncate de şacali, vulpi şi alţi prădători.
Problema este că nu s-a găsit nici măcar o pană rămasă în urma presupuselor festinuri.

Nuanţare: de fapt liliecii sunt tocaţi de turbine şi nu se găsesc resturi deoarece ei sunt înghiţiţi în întregime (cu piele, păr, gheare etc.)
Însă liliecii au colonii mari (în cazul acestora este risc real) prin sud-vestul României, prin Apuseni etc. dar nu în Dobrogea.

Născocire: instalaţiile distrug habitate naturale ponto-sarmato-scito-daco-geto-danubiano-carpato-etc. de importanţă cel puţin galactică.
Doar că centralele eoliene sunt instalate în majoritatea covârşitoare a cazurilor în terenuri agricole.

Stresul aviar: umbra paletelor în mişcare sperie păsările.
De parcă păsările nu se adaptează la toate acele fenomene repetitive care nu are repercusiuni asupra lor (spre deosebire de umbra unui răpitor urmat de atacul acestuia...).

Când ne bate grija faţă de om: zgomotul centralelor eoliene deranjează localnicii.
Eventual pe vreun Superman capabil să depisteze un sunet slab emis de ceva aflat dincolo de raza auditivă a speciei umane (centralele sunt plasate la minim 500 m de localităţi)

Moţul de pe tort: centralele eoliene strică peisajul.
Instalaţiile sunt în monoculturile din podişul dobrogean care sunt aşa de anoste încât trebuie să fii prost de tot să vii aici pentru a te delecta cu peisajul.

Şi mai sunt o serie de false alarme lansate constant de către cei avizi de fonduri date pe poveşti.
Adaptarea isteriilor în funcţie de clarificarea aspectelor prezentate iniţial cât mai tendenţios posibil de către agitaţii sectorului civil este ca şi refacerea gospodăriei după câte o viitură care mătură agoniseala omului:

7 comentarii:

  1. Ma dobrogene, tie nici macar mirosu de pasare nu tia dat pe la nas

    RăspundețiȘtergere
  2. Anahorete pretiosule aici nu te bagi? Mai frate, degeaba iti pui manusi si frac, tot om de kk ramai. Aici ii netezesti cu limba drumul lui Delta, pe atractiv o lingeai in cur pe abba pana cand femeia ti-a cerut sa io tragi si tu nai putut. Trisbanel a putut frate de aia esti tu plin de kk.

    RăspundețiȘtergere
  3. Abba este o femeie de toată isprava. Stai pe lângă ea şi ţine deschis caietul de notiţe, că ai ce învăţa! Singurul lucru cu care nu poate să te ajute este bunul simţ. Ăsta nu se predă, se învaţă acasă, în ăia şapte ani. Dar tu eşti un dur, Codrine! N-ai să te împiedici tu de un amănunt ca ăsta!

    RăspundețiȘtergere
  4. Partea bună este că postările au avut legătură cu subiectul mesajului iniţial...

    RăspundețiȘtergere
  5. Inainte sa postezi ... documenteaza-te si daca vrei asa o informatie cam 80% din parcurile eoliene Dobrogene sunt incluse in habitate protejate si in arii protejate. Doar ca unii vorbesc pentru a umple o pagina de blog pentru a-si omora timpul si neuronii altora.

    Un alt lucru pe care nu il cunosti este acela ca aici este cel mai mare coridor de migratie din Europa si milioane de pasar traverseaza anual Dobrobrogea. Bineinteles ca cele aprox 15 eoliene montate pana acum au un impact neglijabil dar pierzi din vedere faptul ca planul este sa se construiasca 10.000. O sa iesi din casa si o sa ti se invarta capul la iarba verde ... la umbra eolienei. Efectul de stress... Este efectul stroboscopic pe care il poti experimenta deja cand mergi pe strada si treci prin fata unui ecran video de reclama...

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim: "Inainte sa postezi ... documenteaza-te si daca vrei asa o informatie cam 80% din parcurile eoliene Dobrogene sunt incluse in habitate protejate si in arii protejate."
    Sunt pe naiba.
    Deocamdată cele mai multe sunt aflate în plan de construire sunt în zona Cogealac (250 unităţi), toate pe teren agricol în afara oricărui SCI sau SPA.
    În rest, sunt 3 pe dealul Ienicerilor, una este la Topolog (altele urmează să fie amplasate acolo) şi mai sunt două lângă Năvodari.
    Deci, cam astea ar intra în zonele declarate situri Natura 2000.
    Cele de la Agighiol nu sunt nici în SPA, nici în SCI, nici în suprafaţa din reţeaua naţională de arii protejate.
    Aşa că, Florine, las-o jos cu alea 80%, că măcăne.

    Anonim: "Doar ca unii vorbesc pentru a umple o pagina de blog pentru a-si omora timpul si neuronii altora."
    Da' te obligă cumva cineva să citeşti acest blog?

    Anonim: "Un alt lucru pe care nu il cunosti este acela ca aici este cel mai mare coridor de migratie din Europa si milioane de pasar traverseaza anual Dobrobrogea."
    Este una din cele principalele trei căi de migraţie europene, însă ar fi bine să nu confundăm condiţiile care sunt pe terenul plat reprezentat de podişul continental dobrogean (şi zona complexului lagunar) cu pasul Altamanont aflat între versanţii unor munţi.
    Că tot veniţi cu acest exemplu din urmă, de parcă ar putea fi valabil şi pentru situaţia din sud-estul României, deşi este evident că acea comparaţie este "trasă de păr".

    Anonim: "Bineinteles ca cele aprox 15 eoliene montate pana acum au un impact neglijabil dar pierzi din vedere faptul ca planul este sa se construiasca 10.000".
    Poate aşa să ne mai aliniem şi noi la standardele olandeze unde există Helgoland, principala cale de migraţie este-atlantică şi unde sunt mii de eoliene exact pe acel traseu.


    Anonim: "O sa iesi din casa si o sa ti se invarta capul la iarba verde ... la umbra eolienei. Efectul de stress... Este efectul stroboscopic pe care il poti experimenta deja cand mergi pe strada si treci prin fata unui ecran video de reclama..." Având în vedere că centralele eoliene sunt puse la minimum 500 m de orice localitate, n-are cum să ţi se învârte capul...
    În ceea ce priveşte ieşitul la iarbă verde, îmi pun doar întrebarea cine o fi aşa de bătut în cap să iasă la pck-nick în mijlocul tarlalelor cu porumb sau rapiţă, în loc de vreo pădure?
    Hai, pa! M-ai convins...

    RăspundețiȘtergere
  7. incompetenta ta (ma refer la delta)poate fi intrecuta doar de ipocrizie!

    RăspundețiȘtergere