omu' cu iniţiativă

Înainte să ne clătim ochii cu fumul de la incendiul provocat de localnicii implicaţi în măsuri de fire-management a stufului din complexul lagunar, am fost într-o altă arie protejată unde în ultimii 2 ani a "apărut" un ditamai lac de acumulare pe râul Casimcea, în faţa peşterii Casian.

Mă rog, o parte a terenului este în curs de amenajare, dar omul a tras frumos un gard aproape în jurul întregului lac, a construit o clădire (care de la depărtare seamănă a hotel), a pus stâlpi pe o parte din diguri etc.

Mai impresionant decât ceva cuiburi artificiale pentru porumbei şi decât faptul că a introdus în lac şi câteva lebede negre (cred că astea-s de prin zona Australiei - şi care oricum au plecat cu prima ocazie de pe lac...) mi s-a părut insula construită în partea de mijloc a lacului.

Gospodarul a pus acolo băncuţe şi mese, şi a plantat în jurul lor şi nişte pini (probabil pe modelul învăţat de la silvicultori care plantau conifere şi în munţi, şi pe malul mării, şi pe grindurile nisipoase din deltă).

Păi, uitându-mă la peisaj, între noi fie vorba acest lac artificial ar putea fi un obiectiv turistic mai atrăgător decât lacurile litorale. Că doar pe unul din maluri este de fapt un abrupt stâncos împădurit.

Una peste alta, chiar aştept să văd cine şi cum va mai comenta în cazul unor astfel de investiţii făcute în situri Natura 2000, deoarece unul din refrenele agitaţilor de dragul agitaţiei din sectoru' civil este povestea pe care vor s-o bage pe gâtlejul locuitorilor din ariile reţelei europene de arii protejat cum că turismul ar fi panaceul care-i va scoate pe aceştia din sărăcia lucie.

O mică problemă este că turismul fără investiţii serioase în infrastructură şi în servicii de calitate este cam falimentar. Acum să nu ne aşteptăm că vest-europenii vor veni să-şi petreacă vacanţele în jegul caselor din localităţile platoului central-dobrogean. Să fim serioşi! Mai ales că în afară de câteva zone (dintre care face parte şi regiunea cheilor dintre localităţile Gura Dobrogei, Casian, Cheia şi Târguşor), în majoritatea covârşitoare a podişului dobrogean practic este un peisaj plicticos de poţi omorî cu el grupuri întregi de vizitatori...

Deşi, din câte se pare, omul de rând din zona Dobrogei nu prea este în aşa hal de credul în ceea ce priveşte diferite campanii legate de "protecţia" mediului, utilizarea "durabilă" a resurselor naturale, isteria faţă de E-uri (apropo: sarea de bucătărie este tot un E...) , cum se întâmplă în cazul celor din ţările occidentale - rupţi de Natura Mamă cu oarece decenii în urmă...